Liuba Stavinschi și echipa sa sunt acei oameni care au implementat cu succes în raionul Rezina mai multe proiecte, inclusiv din fonduri europene. Activând de vreo 18 ani în sectorul asociativ, actualmente fiind în calitate de administratoare și, respectiv, președintă a asociațiilor obștești „Nufărul” și „Plai Nistrean”, fiind și directoarea Grupului de Acțiune Locală „Stejarii Strămoșești”, a reușit să atragă investiții importante atât în raionul Rezina, cât și în alte localități din țară, contribuind astfel la apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.

– Cum ați reușit să identificați oportunitățile de finanțare europeană și să aduceți aceste fonduri în raionul Rezina?
– A.O. „Nufărul”, fondată pe 19 ianuarie 2006, pe care am onoarea să o conduc până în prezent, are o strategie de dezvoltare și un plan de activitate bine definite. Aceste documente ne ghidează în îndeplinirea misiunii noastre: îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității prin consolidarea societății civile, educație, abilitare economică, eficientizarea politicilor publice și sprijinirea inițiativelor cetățenești. Pentru a realiza acest plan ambițios, avem nevoie de finanțare. Aceasta mă motivează, alături de echipa mea, să căutăm constant donatori care oferă granturi pentru rezolvarea problemelor comunitare. A.O. „Nufărul” a implementat proiecte în raionul Rezina și în parteneriat cu raioanele Orhei, Telenești, Șoldănești, dar și cu orașele Chișinău și Bălți.

– Care sunt principalele proiecte finanțate din fonduri europene, cu care vă mândriți?
– Ne mândrim cu fiecare proiect implementat, deoarece știm că astfel contribuim la rezolvarea unor probleme, în special, în localitățile rurale, unde bugetele administrațiilor publice locale sunt foarte mici. Proiectele noastre și donatorii care le-au susținut sunt: „Dezvoltarea Serviciului Comunitar de Asistență Socială”, „Centrul de Informare și Instruire”, finanțate de PNUD Moldova; „Casa de Cultură – model de consolidare a comunității locale printr-un parteneriat civil”, finanțat de Fundația Cultural Europeană prin intermediul Fundației SOROS Moldova; „Centrul de Educație a Adulților – promotor al activismului civic în comunitate”, susținut de Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei; „Anticorupție și integritate”, finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos prin Transparency International Moldova; „Scriem cu responsabilitate, acționăm pentru comunitate” (I și II), finanțat de Fundația Est-Europeană din resursele Suediei.

– Cu ce dificultăți vă confruntați în procesul de implementare a proiectelor?
– Asociația „Nufărul” nu are un sediu propriu, iar activitățile se desfășoară uneori pe bază de voluntariat, ceea ce îngreunează atragerea de persoane dispuse să contribuie fără remunerare. Nu avem personal angajat permanent; salariile sunt plătite doar atunci când proiectele includ această componentă. Resimțim efectele colaborării insuficientă din partea administrației publice locale și concurența nu prea sănătoasă între primari, ceea ce afectează implementarea unor proiecte importante.
– La general, care este impactul proiectelor?
– Am reușit să informăm și să instruim copii, tineri și adulți în diverse domenii: drepturi și obligații, managementul proiectelor, contabilitate, voluntariat, educație sexuală, lucrul cu copii cu cerințe educaționale speciale, promovarea literaturii, dezvoltarea afacerilor locale și promovarea jurnalismului comunitar.
– Cum colaborează Grupul de Acțiune Locală „Stejarii Strămoșești” cu A.O. „Nufărul” pentru atragerea de fonduri externe?
– GAL „Stejarii Strămoșești” a fost fondat în februarie 2022, iar eu am fost aleasă în funcția de director. Cu o echipă formată din patru persoane, am reușit să promovăm organizația și să atragem experiență în implementarea Programului LEADER. În perioada 2023-2024, A.O. „Nufărul” a implementat, în parteneriat cu GAL „Stejarii Strămoșești”, șase proiecte, inclusiv publicarea plachetei de versuri „Nistrul care ne unește” și organizarea activităților „Femeia, Pacea și Securitate” și „Scriem cu responsabilitate, acționăm pentru comunitate”.

– Cum percep oamenii aceste inițiative?
– Reacțiile sunt diverse. Avem primari deschiși, care motivează angajații și locuitorii să se implice activ în proiecte, înțelegând că utilizarea corectă a fondurilor europene va atrage noi finanțări. Totuși, există și persoane care nu se implică, considerând că administrația publică ar trebui să rezolve toate problemele. De asemenea, conceptul de voluntariat este mai puțin înțeles în unele comunități.
– Ați simțit o schimbare în mentalitatea beneficiarilor față de integrarea în UE?
– Da, am observat o schimbare în bine. Totuși, procesul este lent și depinde de eforturile administrațiilor publice locale, organizațiilor non-profit și cetățenilor activi. Este esențial ca oamenii să fie informați corect și să învețe să diferențieze informația reală de cea falsă.
– Ce sfaturi aveți pentru alte asociații obștești sau grupuri de inițiativă locală care doresc să acceseze fonduri europene?
– Accesarea fondurilor europene necesită pregătire serioasă. Este important să colaborați cu toți actorii locali pentru a identifica problemele comunitare și a le soluționa prin proiecte care aduc valoare adăugată. Învățarea continuă și unirea eforturilor sunt cheia succesului în acest domeniu.
– Cum vedeți viitorul Republicii Moldova în contextul integrării europene și ce rol joacă inițiativele locale în acest proces?
– Văd Republica Moldova ca membră a Uniunii Europene, beneficiind de drepturi și oportunități egale cu cele ale altor state membre. Integrarea europeană va aduce soluții pentru multe dintre problemele noastre. Inițiativele locale joacă un rol crucial, contribuind la apropierea cetățenilor de valorile europene și la înțelegerea oportunităților oferite de UE. Prin proiectele noastre, promovăm aceste principii și susținem procesul de integrare.
– Mulțumesc, doamna Liuba Stavinschi, pentru deschiderea cu care ați împărtășit realizările în dezvoltarea comunității prin investiții europene.
