Râul Răut, cel mai mare afluent al Nistrului de pe teritoriul Republicii Moldova, este într-o stare tot mai gravă de degradare. Cu o lungime de 286 de kilometri, râul traversează nordul țării, inclusiv municipiul Bălți, unde unele maluri au ajuns adevărate poligoane de gunoi, iar în apă plutesc cauciucuri, pet-uri și alte deșeuri menajere. Deși autoritățile monitorizează situația, aplică amenzi și constată încălcări ale legislației de mediu, starea râului continuă să se agraveze, se arată în investigația publicată de NordInfo.md.
Maxim Burduja este un cunoscut activist civic din Bălți. Potrivit acestuia, deși râul Răut a reprezentat cândva un element vital pentru comunitate, o sursă de apă, un loc de odihnă și un spațiu care oferea viață zonelor din apropiere, astăzi, râul a ajuns simbolul nepăsării și al degradării mediului.
„Râul Răut care trece pe teritoriul municipiului Bălți este în degradare stabilă, fără schimbări, deoarece nu a fost curățită albia, nu sunt făcute diferite proiecte de a apăra albia, dar și malurile de reversări, de aruncarea deșeurilor și alte genuri de încălcări de mediu. Sunt mai mulți factori aici. Unul ar fi că agenții economici nu au responsabilitate, poate insuficientă atenție din partea Inspectoratului de Protecție a Mediului, iar administrația publică locală nu are nici un plan de a face din acest râu o atracție de mediu, verde, pentru cetățeni. Educația cetățenilor este la fel foarte puțină pentru a înțelege importanța unui râu într-un oraș așa de mare ca Bălțiul”, a declarat Maxim Burduja, activist civic.
Degradarea râului Răut este semnalată nu doar de activiștii civici, ci și de instituțiile statului. Ghenadie Ciumaș, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului din Bălți, recunoaște că starea râului este nesatisfăcătoare și afirmă că situația este cauzată de un cumul de factori.
„Cauzele sunt mai multe. Ceea ce vedem, aruncarea deșeurilor de orice proveniență, plastic, peliculă, pet-uri, deșeuri menajere aruncate haotic în apropierea locului de depozitare, de păstrare a deșeurilor municipale. O altă cauză este și poluarea cu apele uzate, deversările care sunt de la persoanele fizice, întreprinderi, persoane juridice. Și lipsa canalizării centralizate, la o mare parte din locuitorii sectorului privat din municipiul Bălți, duce la poluarea râului. Nu toți dispun de fose septice, ermetice care trebuie amplasate în fiecare gospodărie. De acolo și apar toate aceste scurgeri în albia râului Răut”, a spus Ghenadie Ciumaș, șef Inspecția pentru Protecția Mediului Bălți.
Potrivit datelor oficiale analizate de redacția NordInfo, în perioada 2024–2025, pe râul Răut au fost înregistrate patru cazuri de depozitare a deșeurilor solide și trei cazuri de deversare a apelor uzate. În cazul râului Răuțel, afluent al Răutului, inspectorii de mediu au documentat două cazuri de depozitare a deșeurilor solide, două cazuri de depozitare a argilei și un caz de deversare a apelor uzate.
Deși inspectorii de mediu efectuează controale și razii în teren, mulți bălțeni consideră că amploarea reală a poluării este mult mai mare decât cea reflectată în statisticile oficiale.
Investigația integrală o puteți citi pe NordInfo.md.
