Timpul este un tovarăș care merge cu noi într-o călătorie. El ne reamintește să ne bucurăm de fiecare clipă, întrucât aceasta nu se va mai întoarce vreodată. Ce lăsăm în urma noastră nu este la fel de important ca felul cum ne trăim clipa. Călătoria te lasă fără cuvinte, iar apoi te transformă într-un povestitor. Călătorind, înveți. Pe 8 martie curent, dimineața devreme, am pornit spre București împreună cu echipa de tineri jurnaliști de la „Rezina în obiectiv”, ceea ce a fost o mare provocare pentru mine, deoarece nu mai zburasem niciodată cu avionul.
Pentru mine, ca profesor de istorie, una dintre cele mai mari atracții turistice a fost Palatul Parlamentului, cea mai mare construcție din România și, în același timp, una din cele mai mari din lume, se spune că este a doua din lume, ca și suprafață, după Pentagon. Edificiul are o suprafață desfășurată de 365.000 mp și ocupă în Cartea Recordurilor locul 1 în lume la capitolul clădiri administrative respectiv locul 3 în lume din punct de vedere al volumului, este cea mai grea și cea mai scumpă din lume. În prezent, după mai bine de 30 de ani de la revoluție, acest monstru arhitectural este un simbol al democrației prin prisma instituțiilor pe care le găzduiește: Camera Deputaţilor, Senatul, Consiliul Legislativ, Curtea Constituţională. Impresionat am fost și de galeria cu busturile din bronz ale unor personalități importante din secolul XV-XIX-lea, cum ar fi domnitori (inclusiv Mihai Viteazul), Ștefan cel Mare. Palatul este dotat cu o sală de spectacole și conferințe, cunoscută sub numele Sala „C. A. Rosetti”, care dispune de 600 locuri fixe. De departe cel mai impresionant obiect din sală este candelabrul, care cântărește 5 tone și are 7 000 de becuri. Pentru a fi curățat sau reparat, se poate intra în el, pe deasupra, cu ajutorul unei camere tehnice aflate deasupra și în care încap lejer doi oameni.
Nu mai puțin m-a impresionat Sala Drepturilor Omului care are 484 mp și dispune de o masă rotundă de 60 de locuri, sala având o capacitate totală de 150 de locuri. Denumirea îi vine de la prima conferință ce a avut loc aici și care avea ca subiect drepturile omului. Candelabrul sălii are două tone și este fabricat din cristal de Mediaș. Este una dintre sălile ce apucase să fie terminată înainte de revoluția din 1989.
Impresii de nedescris mi-a lăsat și arhitectura clădirilor din centrul istoric al Bucureștiului. Clădirea Băncii Naţionale a României care este cu adevărat monumentală, construită între anii 1883 şi 1900, păstrează liniile Renaşterii. A fost proiectată de către arhitecţi francezi şi construită de români, în principal cu materii prime din ţară şi cu ajutorul breslelor de meșteșugari din Bucureşti. Arhitectura cu ziduri înalte şi groase, ornamentele, decorul, statuetele şi ferestrele largi şi înalte, conferă acestei clădiri o însemnătate aparte.
Centrul Istoric al Bucureştiului este superb, procesul de aducere la lumină a unor clădiri foarte vechi continuă, turiştii sunt încântaţi de ceea ce văd, a devenit una dintre principalele atracţii ale Bucureştiului. Pentru cine doreşte distracţie, aici este locul cel mai bun, pentru cine doreşte să se întâlnească cu istoria, a nimerit exact acolo unde trebuie, și într-un caz şi în celălalt, câteva ore nu sunt de ajuns pentru a te plimba, a înţelege şi a admira.
Valoarea istorică a Centrului Vechi a fost recunoscută destul de recent de autoritățile române, care au ajutat la renovarea sa începând din 2007. Este anul în care fața întregii zone s-a schimbat iar turiștii au început să aibă încredere să vină aici. Este și anul în care putem spune că acest loc cu o atât de mare importanță pentru București și pentru România, a renăscut.
În final, aș dori să aduc sincere mulțumiri Asociației Obștești „Rezina în obiectiv” și Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate pentru oportunitatea de a vizita Bucureștiul pentru prima oră și de a face schimb de experiență cu tinerii jurnaliști de la redacția „Gen, Știri”. Din partea administrației IP Gimnaziul Păpăuți, aduc sincere mulțumiri pentru selectarea a două eleve de la gimnaziul nostru, Valeria Garmacean și Cosmina Pavlov, care fac partea din familia „Rezina în obiectiv” și tind spre noi orizonturi pe plan jurnalistic.
Ion Mihalachi, director IP Gimnaziul Păpăuți
Aici puteți citi un reportaj amplu despre schimbul de experiență de la București:
O vacanță de neuitat la București
Preluarea integrală a conținutului jurnalistic, fără consimțământul redacției, este furt.
