Vitalie Jacot, deputat în Parlamentul Republicii Moldova și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), este una dintre figurile politice care și-a construit cariera atât în administrația publică, cât și în sectorul privat, promovând proiecte legislative relevante și implicându-se activ în viața politică. Totuși, cum arată parcursul său profesional și politic, inclusiv în lumina declarațiilor de avere și a controverselor recente din raionul Rezina?
Repere biografice
Născut pe 21 februarie 1970, la Chișinău, Vitalie Jacot are o pregătire profesională complexă, construită în mai multe domenii. Între anii 1987 și 1993, a studiat la Facultatea de Electrofizică a Universității Tehnice a Moldovei. Ulterior, în perioada 1994–1999, a urmat Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În paralel, între 1996 și 1999, a fost audient la Academia de Administrare Publică de pe lângă Guvernul Republicii Moldova, specializându-se în relații internaționale.
A activat ca designer, specialist IT, manager de proiecte și lector universitar, inclusiv la companii internaționale precum British American Tobacco Moldova. Între 2019 și 2021, a fost vicepretor al sectorului Botanica, iar din 2021 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe lista PAS și face parte din Comisia politică externă și integrare europeană.
Repere politice
Vitalie Jacot este membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) încă de la fondarea acestuia, în anul 2016. Și-a început activitatea politică în cadrul organizației locale Buiucani, iar ulterior s-a alăturat organizației din sectorul Botanica. În 2017 a devenit membru al Biroului Permanent al organizației locale Botanica, iar în 2019 a fost ales vicepreședinte al acestuia. Între 2020 și 2021 a deținut funcția de președinte interimar al Biroului Permanent al organizației Botanica. La convenția organizației teritoriale Chișinău din noiembrie 2021, Vitalie Jacot a fost ales vicepreședinte al OT Chișinău, responsabil de construcția de partid și soluționarea problemelor locale, funcție pe care a exercitat-o până în mai 2024. În această calitate, a devenit și membru din oficiu al Biroului Politic Național al PAS.
Deputatul Jacot este inițiatorul (sau printre inițiatorii) mai multor proiecte legislative. Spre exemplu, recent, pe 8 mai 2025, Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de lege inițiat de Jacot împreună cu alți deputați PAS (Doina Gherman, Ion Groza, Alina Dandara, Ina Coșeru), care permite ca ambasadorii moldoveni să activeze din Chișinău, fără a fi nevoiți să mențină ambasade în străinătate. Măsura este menită să eficientizeze activitatea diplomatică și să genereze economii de până la 10 000 € lunar per misiune, prin reducerea cheltuielilor de întreținere a clădirilor și a personalului. În altă ordine de idei, Vitalie Jacot este autorul proiectului numit „Legea cu privire la condominiu”, o inițiativă așteptată de peste nouă ani și preluată de parlamentarul PAS precum și grupul de lucru pe care îl conduce. Potrivit lui Jacot, legea are drept scop modernizarea administrării blocurilor locative, sporind transparența, digitalizarea proceselor și implicarea locatarilor. „Proiectul de lege are ca scop de a îmbunătăți cadrul normativ care reglementează relațiile de condominiu. El vine să suplinească acele goluri legislative, care au persistat în domeniul locativ pe parcursul a zeci de ani”, a declarat Jacot.
Analiza declarațiilor de avere
În perioada 2019–2021, Vitalie Jacot a ocupat funcția de vicepretor al sectorului Botanica, din Chișinău, încasând salarii de 159.066 lei în 2020 și 162.419 lei 2021.
Tot în 2021, Jacot a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înregistrând un salariu de 80.163 lei în primul an. Ulterior, veniturile sale din funcția de parlamentar au crescut la 229.800 lei în 2024.
Pe lângă salariul de deputat, Vitalie Jacot a beneficiat de compensații din partea Parlamentului Republicii Moldova. Acestea includ sume neimpozabile pentru transport, cheltuieli de activitate parlamentară, protocol, promovare și diurne pentru deplasări în interes de serviciu.
Astfel, în anul 2021, Jacot a încasat în total 87.374 de lei. În anul 2022, suma totală a crescut ajungând la 259.127 de lei. În 2023, deputatul a primit 271.068 lei din aceleași categorii de compensații, iar în 2024, suma a ajuns la 315.093 lei.
Printre bunurile imobile se numără două apartamente: unul achiziționat în 2008, cu o suprafață de 97,2 m² cu o valoare estimată la 610.527 lei, și altul mai vechi, din 1996, de 40,9 m², evaluat la 223.837 lei. Tot în 2008 a dobândit și un garaj, valoarea indicată pentru acesta – 1.040.487 de lei.
În ceea ce privește bunurile mobile, Jacot a deținut un autoturism Skoda Fabia, cumpărat în 2014 cu 74.000 lei și vândut în 2023 cu 19.000 de lei, menționat că era în stare avariată. În 2024, el a achiziționat un nou autoturism, marca Skoda Octavia, cu suma de 197.237,02 lei.
Vitalie Jacot deține un teren agricol de 1,38 hectare, obținut în 1999, în baza unui titlul de autentificare. În declarația de avere, valoarea acestuia este indicată ca fiind 0,00 lei.
În anul 2022, Vitalie Jacot a achiziționat un teren intravilan cu suprafața de 0,0766 h. Valoarea declarată a terenului este de 140.000 lei.
În momentul documentării declarațiilor de avere, am observat că Vitalie Jacot a indicat veniturile obținute în calitate de deputat, însă în perioada anterioară – când era membru al PAS – nu apar venituri declarate. Și la această întrebare am găsit un răspuns: „Sunt membru în partidul PAS din momentul fondării, am fost membru fondator. Alte activități de partid nu am avut. Am inclus, din câte ţin minte, în declaraţia de avere în Parlament. Am inclus chestia asta. Chiar nu am ce ascunde, eu am lucrat permanent în mediu privat. De fapt, am avut și o activitate în calitate de funcționar public, asta până în anul 1998, deci când încă nu existau declarații de avere. În viața mea nu am luat nimic străin. Nu-mi este ruşine să spun ce am. Ceea ce am agonisit este o muncă cinstită.”
Ca o confirmare avem, de exemplu, procesul-verbal cu privire la verificarea declarațiilor de avere și interese personale depuse de deputatul Vitalie Jacot pentru anul 2022. Inspectorii au concluzionat că documentul a fost completat și depus în termen, fără încălcări de formă sau conținut.
Conform procesului-verbal semnat de inspectorul de integritate Ana Croitor, nu s-au identificat diferențe nejustificate între venituri și cheltuieli, iar bunurile declarate, inclusiv un teren cumpărat în 2022 cu 140.000 de lei, corespund situației reale. De asemenea, nu s-au constatat semne de conflicte de interese, incompatibilități sau încălcări ale regimului juridic.
Responsabil pentru raionul Rezina
Deputatul Jacot s-a făcut remarcat la Rezina, printre altele, prin faptul că, în vara lui 2024, a participat la lansarea primei Asociații Patronale Teritoriale din Rezina, căreia i-a adus susținere publică, subliniind rolul strategic al patronatelor în economie și alinierea la standardele europene: „Patronatele sunt un element cheie în soluționarea problemelor.”
Pe de altă parte, de numele său se leagă și un scandal politic local: pe 13 noiembrie 2024, deputatul Jacot a anunțat excluderea a cinci consilieri PAS din Consiliul raional Rezina, prin decizia Biroului Permanent Național al partidului. Era vorba despre Sergiu Bagrin, Veaceslav Curecheru, Ghenadie Josanu, Aliona Cuiban și Stepanida Druță. Jacot a declarat că acestora li s-a retras sprijinul politic din cauza unor abateri de la valorile și regulile interne ale PAS.
În replică, Sergiu Bagrin, fost lider al organizației teritoriale PAS Rezina, l-a acuzat pe Jacot că ar fi ignorat activul local și că nu s-ar fi implicat în campania electorală pentru referendum și susținerea Maiei Sandu. Acesta l-a numit „un deputat rătăcit” care ar fi venit la Rezina fără consultarea echipei locale, sub pretextul unei numiri prietenești și netransparente (amintim că înainte de Jacot, responsabil pentru raionul Rezina a fost deputatul Radu Marian). Bagrin a susținut că Jacot a blocat distribuirea materialelor electorale și nu a comunicat cu echipele din teritoriu, ceea ce ar fi contribuit la eșecul PAS în raion.
Pe rețelele sociale, Bagrin a publicat imagini sugestive cu echipa PAS „înainte” și „după Jacot”, sugerând o diminuare semnificativă a sprijinului local. El a menționat că în orașul Rezina, Maia Sandu a pierdut referendumul – o premieră negativă pentru PAS – și a cerut chiar demisia deputatului.
Cum (nu) explică PAS excluderea din partid a propriilor consilieri din Rezina (Europa Liberă)
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a rămas fără majoritatea consilierilor săi în Consiliul raional Rezina, după excluderea a cinci dintre cei opt aleși locali. Decizia luată de Biroul Permanent Național al PAS pe 12 noiembrie a fost anunțată public de deputatul Vitalie Jacot.
Jacot a declarat că Serghei Bagrin, Veaceslav Curecheru, Ghenadie Josanu, Aliona Cuiban și Stepanida Druță „nu mai pot reprezenta partidul”, acuzându-i că au neglijat „principiile și valorile care stau la baza activității PAS”. Deși nu a oferit detalii clare, deputatul a invocat „unele indicii de abateri” comise de consilieri, menționând că partidul analizează în prezent cât de grave sunt aceste fapte.
Reprezentanții PAS de la Chișinău au confirmat excluderile, afirmând că cei cinci consilieri ar fi atacat public alți membri ai partidului din Rezina, generând astfel un conflict intern care afecta activitatea organizației teritoriale. Nici ei nu au furnizat explicații suplimentare.
Aliona Cuiban vs. PAS
După ce Jacot a anunțat despre decizia de a-i exclude pe consilierii rezineni din fracțiune, Aliona Cuiban a atacat decizia în instanță, invocând abuzul de putere și încălcarea statutului intern, precum și faptul că decizia de excludere a fost luată fără ca dânsa să fie audiată sau fără avizul Biroului Permanent Teritorial Rezina, din care făcea parte, ceea ce i-a afectat grav drepturile și imaginea.
În apărare, PAS a argumentat că este vorba de o decizie politică, luată în baza prevederilor interne ale partidului, și a cerut încetarea procesului pe motiv că nu poate fi judecat în procedură civilă. Instanța a respins această cerere, reamintind că orice persoană are dreptul la protecție judiciară, inclusiv în cazul deciziilor interne ale partidelor politice, dacă acestea afectează drepturile fundamentale.
Analizând probele și statutul PAS, judecătoarea Tatiana Balan a stabilit că decizia de excludere a fost adoptată cu încălcarea procedurilor interne prevăzute la articolul 21 din Statut. Mai exact, nu a existat o sesizare prealabilă adresată Biroului Teritorial, iar Cuiban nu a avut posibilitatea să se apere.
În rezultat instanța a anulat „hotărârea Biroului Permanent Național al Partidului Acțiune și Solidaritate din 12 noiembrie 2024 în partea excluderii din partid a Alionei Cuiban și retragerii sprijinului politic”. Totodată, PAS a fost obligat să-i achite Alionei Cuiban suma de 5.000 lei pentru cheltuieli de asistență juridică, 200 lei taxă de timbru și 250 lei taxă de stat.
Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată constatăm că din cei cinci consilieri, până în acest moment doar Aliona Cuiban a atacat în instanță.
Fact-checking: Ana Struță
