În construcția și așa-numita „modernizare” a stației de epurare din orașul Rezina s-au investit peste 20 de milioane de lei, iar lucrările au durat timp de peste 11 ani, rezultând astfel un proiect costisitor și ineficient. În perioada în care Partidul Democrat se afla la guvernare, mai mult de jumătate din această sumă a ajuns în buzunarul unei firme preferate de autoritățile raionului Rezina în materie de achiziții publice.
La finele lunii martie 2026, se împlinesc trei ani de când stația este în funcțiune, însă activează fără autorizație de mediu și deversează ape insuficient tratate în râul Nistru, încălcând grav legislația de mediu. Amploarea problemei este confirmată și de rezultatele analizelor de laborator.
Timp de peste 20 de ani, orașul Rezina a deversat apele uzate direct în râul Nistru
Prin anii 1983–1987, apele uzate din orașul Rezina erau pompate prin intermediul a două conducte, pe sub albia râului Nistru, către stația de epurare din orașul Rîbnița. Autoritățile locale din Rezina achitau pentru acest serviciu din „buzunarul” locuitorilor. Stația de pompare se afla pe locul actualei stații de epurare. Ulterior, din cauza acumulării datoriilor, a tarifelor tot mai mari și a unor factori politici, orașul Rîbnița a încetat să mai primească apele uzate din orașul Rezina. Autoritățile locale au încercat temporar să evacueze apele într-un lac artificial construit lângă stația de pompare, însă soluția s-a dovedit ineficientă și foarte poluantă. Astfel, întregul volum de ape uzate a ajuns direct în râul Nistru, fără nicio epurare, timp de peste 20 de ani (2000–2022).
Stația de epurare proiectată în 2008: fără perspectivă de viitor
În perioada 2006–2007 au fost obținute actele necesare pentru construcția unei stații de epurare în orașul Rezina. Tot atunci, în acest scop, printr-o decizie a Consiliului orășenesc, a fost permisă utilizarea terenului fostei stații de pompare a apelor reziduale.
În anul 2008, Institutul de Proiectări de Stat „IPROCOM” a elaborat proiectul „Instalații de purificare a canalizării în or. Rezina”, pentru care s-a alocat suma de 51.800 lei. Conform datelor existente la acel moment, a fost propusă o stație de epurare autonomă, bazată pe tehnologia Reșetilov (Lituania), cu o capacitate proiectată de 700 m³/24 de ore, însă fără a fi analizată perspectiva de viitor legată de extinderea orașului și de dezvoltarea economică, care, în timp, inevitabil aveau să ducă la creșterea volumului de ape uzate.
Prima finanțare pentru demararea lucrărilor
Potrivit listei proiectelor finanţate din Fondul Ecologic Naţional (FEN) de Ministerul Mediului pentru anul 2011, Primăria orașului Rezina a beneficiat de un grant pentru implementarea proiectului „Instalaţii de purificare a canalizării în or. Rezina, etapa I”.
„În urma Licitației Publice din 11.05.2011, contractul a fost atribuit SRL Izodrom Gaz, cu o valoare totală de 2.346.195 lei, din care 500.000 lei a fost contribuția Primăriei Rezina și restul sumei de 1.846.195 lei finanțare din partea Ministerului Mediului. Lucrările au inclus reparația stației de pompare existente și construcția infrastructurii electrice, cu o durată de execuție de aproximativ doi ani”, ne comunică Primăria Rezina.
Modificarea tehnologiei stației de epurare
În anul 2012 s-a decis modificarea soluției tehnice de la stație de tip Reșetilov la stația de tip MBBR (Moving Bed Biofilm Reactor), din următoarele considerente: consum energetic mai redus, exploatare mai simplă, sistem modern de deshidratare a nămolului și lipsa implementării stațiilor de tip Reșetilov în Republica Moldova.
Astfel, în anul 2013, SRL Concept Proiect a elaborat proiectul „Stația de epurare din or. Rezina (modificarea utilajului tehnologic)”, pentru care s-a alocat suma de 622.574 lei.
Gheorghe Șalaru: „Vreau ca peste zece ani să ne caute cineva și să ne zică „Mulțumesc”, nu să ne caute pentru altceva”
Pe 2 aprilie 2014, primarul orașului Rezina de la acel moment, Mihail Cebotar, a participat la Ministerul Mediului la un eveniment de semnare a proiectelor de finanțare din FEN, care prevedea acordarea unui grant pentru „Construcția stației de epurare”, cu un cost total al lucrărilor de 16.525.670 lei, dintre care 14.675.078 lei a fost suma aprobată de Consiliul de Administrare FEN, iar diferența de 15%, în valoare de 2.478.851 lei, urma să fie contribuția Primăriei Rezina.
În cadrul acelui eveniment, ministrul mediului, Gheorghe Șalaru, în dialog cu primarul orașului Rezina, a atras atenția asupra responsabilității Primăriei Rezina privind funcționarea stației de epurare pe termen lung și a subliniat că deciziile luate atunci trebuie să fie în interesul orașului pentru mulți ani înainte.
Au trecut deja 12 ani de când fostul ministru al mediului, Gheorghe Șalaru, a spus: „Vreau ca peste zece ani să ne caute cineva și să ne zică „Mulțumesc”, nu să ne caute pentru altceva”. (Vezi secvența video mai jos)
Licitație repetată ca să câștige firma preferată de autorități
Încă în 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice și ziarul regional independent „Cuvântul”, scoteau la iveală că trei firme, administrate de aceeași persoană, erau preferatele autorităților din raionul Rezina în materie de achiziții publice.
Potrivit anticoruptie.md, fiecare al doilea contract încheiat în domeniul reparaţiilor şi construcţiilor, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2015, a fost atribuit uneia din cele trei firme unde în calitate de administrator sau fondator apare Liviu Jitari: Litarcom, AVI Borș și Capillati, chiar dacă lucrările prevăzute în toate aceste contracte nu au fost îndeplinite în termenii stabiliţi, dar şi cu mari deficienţe la capitolul calitate. De exemplu, la licitaţia din 11 decembrie 2013 pentru selectarea antreprenorului care urma să construiască Staţia de epurare din Rezina, din cinci agenţi economici încrişi, grupul de lucru al Primăriei Rezina a apreciat cu cel mai mare număr de puncte oferta propusă de Polimer Gaz Construcţii SRL, care se angaja să efectueze lucrările prevăzute în caietul de sarcini în trei luni contra sumei de 13,15 milioane de lei.
Administratorul Litarcom SRL, Liviu Jitari, a contestat decizia Primăriei la Agenţia Achiziţii Publice sub pretextul că oferta Litarcom SRL ar fi mai avantajoasă din punct de vedere financiar şi că grupul de lucru nu ar fi estimat corect „sistemul calităţii pentru executarea lucrării”. Agenţia Achiziții Publice a anulat rezultatele licitaţiei şi a obligat Primăria să repete procedura. Pe 10 februarie 2014, învingătoarea licitaţia a fost desemnată Litarcom SRL, care a dat asigurări că va efectua lucrările contra sumei de 12.425.670 de lei în cinci luni.
Simion Tatarov: „Din octombrie 2016, Rezina va avea acces la stația de epurare”
Simion Tatarov a fost ales primar al orașului Rezina din partea Partidului Democrat din Moldova, după ce a câștigat alegerile locale din turul doi de scrutin din 28 iunie 2015. După primul an de mandat, pe 27 septembrie 2016, Simion Tatarov a participat la emisiunea „Ora locală” de la postul regional de televiziune Elita TV, unde a declarat că stația de epurare urma să fie dacă în exploatare aproximativ pe 5 sau 6 octombrie 2016. Dar evenimentul așa și nu s-a mai întâmplat atunci. (Vezi secvența video mai jos)
În cadrul aceleiași emisiuni, Tatarov a mai spus: „Am ajuns într-o fază dură de dialog cu antreprenorul și am fost asigurat și mi s-au adus și dovezile necesare ca să cred că stația va fi pe 6 octombrie – 7 octombrie maxim.” (Vezi secvența video mai jos)
Iarăși modificări în proiect
În urma lucrărilor de măsurare și testare, s-a constatat că stația realiza doar epurare biologică, lipsind: treapta de epurare mecanică, rezervorul de egalizare și sistemul de colectare și evacuare a grăsimilor.
În acele condiții, procesul biologic nu putea funcționa eficient. Drept urmare, în anul 2017 a fost elaborat proiectul „Stația de epurare a apelor uzate, montarea instalației de pretratare mecanică din or. Rezina, str. Matrosov, nr. 15 (treapta mecanică)” și o modificare, pentru care s-a alocat suma de 122.330 lei.
Un nou grant pentru stația de epurare, cu termen prelungit
La data de 17 aprilie 2018, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a acordat un grant de 4.175.078 lei, cu o contribuție asigurată de Primăria Rezina de minimum 15% din valoarea proiectului. Potrivit Primăriei Rezina, execuția lucrărilor a fost întârziată din cauza reținerilor la transferul mijloacelor financiare din partea ministerului.
La prima procedură de licitație publică nu s-a acumulat numărul minim de trei oferte și a fost anulată. În urma procedurii de licitație publică repetată, din 04.09.2018, privind achiziționarea „Lucrărilor de construcție a stației de epurare a apelor uzate, montarea instalațiilor de pretratare mecanică din or. Rezina, etapa III (modificarea proiectului)”, a fost încheiat Contractul nr. 141 din 12.09.2018 cu SRL „Instal Vest Grup”, în valoare de 4.100.000 lei.
Perioada inițială de executare urma să fie de aproximativ 15 luni (12.09.2018 – 31.12.2019), însă termenul a fost prelungit cu încă un an printr-un acord adițional, până la 31 decembrie 2020. Totuși, nici acest termen nu a fost suficient pentru agentul economic, lucrările fiind încheiate abia în anul 2022.
Unul dintre motivele pentru care termenul a fost depășit ar fi „condițiile climaterice de iarnă”, menționează Primăria Rezina într-un raport privind monitorizarea contractelor de achiziție publică.
Potrivit Primăriei Rezina, au fost suportate și cheltuieli suplimentare pentru: supraveghere de autor – 24.300 lei: responsabil tehnic – 58.087,86 lei; lucrări de măsurări și testări – 19.750 lei.
Pe 21 noiembrie 2022 a avut loc recepția la terminarea lucrărilor; pe 27 martie 2023, stația a fost pusă în funcțiune; pe 14 iulie 2023 – recepția finală; iar pe 2 februarie 2024, Consiliul orășenesc Rezina a transmis stația de epurare în gestiunea economică a ÎM „Servicii Comunal-Locative” Rezina. Potrivit deciziei, stația are o valoare de 20.580.465,28 lei.
Două milioane de lei pe an pentru întreținerea și funcționarea stației de epurare
Pe lângă cele peste 20 de milioane de lei investiți timp de peste 11 ani în construcția și „modernizarea” stației, autoritățile mai cheltuie anual până în jur de două milioane de lei pentru întreținere și funcționare. O parte din cheltuieli, cele pentru energia electrică, sunt acoperite de Primăria Rezina, iar celelalte costuri sunt suportate de ÎM „Servicii Comunal-Locative” Rezina.
De exemplu, pentru anul 2025, întreprinderea municipală a suportat următoarele cheltuieli: combustibil – 6.527,63 lei; materiale – 48.178,62 lei; servicii transport – 1.525 lei; investigații de laborator – 3.217 lei; reparații și profilaxie – 23.343,33 lei; remunerarea personalului – 831.052,75 lei; contribuții de asigurări sociale de stat – 198.659,50 lei.
Pe lângă aceasta, în 2025, și Primăria Rezina a alocat suma de 81.248,66 lei pentru lucrări de reparație a încăperii pentru operatori la stația de epurare.
Stația de epurare nu face față volumului prea mare de ape uzate
În ultimii ani, rețeaua centralizată de canalizare a fost extinsă pe 13 străzi din orașul Rezina. Pe lângă aceasta, în 2023, datorită unui proiect finanțat de Uniunea Europeană, 225 de gospodării din cartierul Rezina-Vest au fost conectate la sistemul centralizat de canalizare, fiind construită astfel încă o porțiune de 4 kilometri de rețea racordată la stația de epurare. Au apărut mai mulți agenți economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul orașului, inclusiv câteva spălătorii auto. Respectiv, stația lucrează la limită și nu face față volumului prea mare de lucru, fapt recunoscut chiar de autoritățile locale.
În consecință, stația deversează în râul Nistru apa insuficient epurată, cu abateri grave de la indicatorii de calitate. Aceasta este vizibil murdară și emană un miros neplăcut.
Problema iese la suprafață pe timp de vară, odată cu scăderea Nistrului, în perioadele de caniculă. În restul anului, când râul își menține nivelul de apă ridicat, toate apele uzate insuficient tratate se deversează direct în Nistru, sunt diluate cu apa din râu și problema nu mai poate fi observată. În procesul de documentare a acestei probleme de mediu au ieșit la iveală mai multe nereguli și abateri grave de la legislația de mediu.
Lipsa controlului și a datelor oficiale
Am fost interesați de existența rapoartelor de mediu cu privire la activitatea stației și de calitatea apei epurate, însă, anul trecut, nicio instituție nu ne-a putut oferi astfel de date.
Mai întâi, pe data de 6 august 2025, am solicitat de la Inspecția pentru Protecția Mediului (IPM) Rezina rapoarte de mediu cu privire la activitatea stației de epurare. Ni s-a comunicat că IPM Rezina nu deține laborator pentru prelevarea probelor și că raportarea privind eficiența activității stațiilor de epurare se face de către Agenția de Mediu și Administrația Națională „Apele Moldovei”. Respectiv, am depus solicitări de informații și la aceste două instituții, cerând aceleași date.
Astfel, am aflat că, în cadrul Laboratorului de Referință de Mediu al Agenției de Mediu, nu au fost primite solicitări privind efectuarea probelor de laborator de la stația de epurare din orașul Rezina, în timp ce Administrația Națională „Apele Moldovei” ne-a comunicat că aceasta nu se încadrează în domeniul său de activitate.
Pe de altă parte, Primăria orașului Rezina susține contrariul: „Periodic au fost prelevate probe de apă pentru determinarea calității apei epurate. Conform raportului, rezultatele estimate sunt în limitele indicilor permisivi de poluare. Stația funcționează în regim bun, fără întreruperi sau incidente; nu au existat reclamații sau sesizări privind funcționarea stației”, ne-a comunicat Primăria Rezina pe 18 august 2025.
În același timp și ÎM „SCL” Rezina, care gestionează activitatea stației de epurare, ne-a oferit un răspuns oficial: „Calitatea apei epurate deversată în râul Nistru se constată ca satisfăcătoare conform rapoartelor emise de către Centrul de Sănătate Publică Orhei. Ultimele probe privind calitatea apelor deversate de la stația de epurare au fost prelevate de către Centrul de Sănătate Publică Orhei și laboratorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului în perioada 10–14 august 2025.”
Însă Inspectoratul pentru Protecția Mediului Rezina nu deține niciun laborator pentru prelevarea probelor, iar Centrul de Sănătate Publică (CSP) Orhei nu are atribuții cu privire la această problemă, deoarece are acreditare doar pentru efectuarea probelor de laborator la apă potabilă, nu și la apă uzată, inclusiv cea provenită din stațiile de epurare.
Cu toate acestea, pe 19 august 2025 am transmis și noi o solicitare la Centrul de Sănătate Publică Orhei pentru a ne prezenta eventualele rezultate ale probelor de laborator, chiar dacă astfel de probe se fac la Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu din Chișinău sau la alte laboratoare acreditate pentru ape uzate de la stațiile de epurare.
Într-un răspuns oficial primit de la Centrul Național de Acreditare, am fost informați că, într-adevăr, „în raioanele Orhei și Rezina nu există laboratoare acreditate pentru efectuarea încercărilor la apă uzată. Secția Diagnostic de Laborator a CSP Orhei este acreditată doar pentru apă potabilă. Acest laborator nu este acreditat pentru efectuarea încercărilor la apă uzată, inclusiv cea provenită din stațiile de epurare”, ne confirmă Iurie Friptuleac, directorul Centrului Național de Acreditare, aceasta fiind singura instituție autorizată la nivel național să acorde acreditare laboratoarelor din țară.
Totuși, CSP Orhei ne-a comunicat că pe 18 august 2025 a fost colectată o probă de ape uzate și, conform raportului de încercări, s-au constatat următoarele: „În proba de apă colectată, concentrația suspensiilor este de 4,2 ori mai mare decât nivelul admisibil de 35 mg/dm³, iar concentrația amoniacului este de 13 ori mai mare decât nivelul admisibil de 2,0 mg/dm³”.
Pentru acest serviciu, CSP Orhei a încasat și 3.217 lei de la ÎM „SCL” Rezina, iar administratorul interimar al întreprinderii, Veaceslav Curti, ne-a confirmat că „achitarea a fost făcută în baza contractului și a facturii”.
În contextul în care Secția Diagnostic de Laborator a Centrului de Sănătate Publică Orhei este acreditată doar pentru efectuarea încercărilor la apa potabilă, nu și pentru apă uzată, inclusiv la cea provenită din stațiile de epurare, am solicitat de la CSP Orhei o explicație cu privire la efectuarea acestei probe de laborator fără să dețină și acreditarea necesară.
„Menționăm că acreditarea nu condiționează desfășurarea investigațiilor de laborator în cazul în care CSP dispune de capacitățile necesare să le desfășoare”, se menționează în răspunsul Centrului de Sănătate Publică Orhei.
Am încercat să aflăm și câte probe de laborator a efectuat Centrul de Sănătate Publică Orhei de la stația de epurare a apelor uzate din orașul Rezina, cu indicarea perioadei în care au fost prelevate, însă nu am primit răspuns la această întrebare.
Respectiv, autoritățile de la Rezina, trebuie să transmită solicitări către Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu pentru efectuarea încercărilor de laborator de la stația de epurare din orașul Rezina. Însă, constatăm că cel puțin până în luna august 2025, Laboratorul de Referință al Agenției de Mediu nu a primit nicio solicitare privind efectuarea probelor de laborator de la stația de epurare din orașul Rezina.
Ministerul Mediului despre stația de epurare din orașul Rezina: „Risc sporit de poluare a fluviului Nistru”
La solicitarea Inspecției pentru Protecția Mediului Rezina și a Asociației Obștești „Rezina în Obiectiv”, pe 15 august și repetat pe 15 septembrie 2025, reprezentanții Serviciului Operativ al Investigațiilor Ecologice din cadrul Laboratorului de Referință al Agenției de Mediu au efectuat prelevarea probelor de apă de suprafață și ape uzate la intrarea și ieșirea din stația de epurare.
„S-a constatat depășirea valorilor-limită admisibile pentru amoniu, fosfor total și detergenți anionici. Depășirea valorilor-limită admisibile pentru indicatorii menționați reflectă o funcționare necorespunzătoare a procesului de epurare și determină un risc sporit de poluare a fluviului Nistru. Prezența amoniului și a fosforului total favorizează procesele de eutrofizare, cu impact negativ asupra ecosistemelor acvatice, iar detergenții anionici pot afecta calitatea apei și biodiversitatea fluviului. Având în vedere caracterul neconform al evacuărilor și lipsa autorizației de mediu, situația este apreciată ca fiind gravă și necesită intervenții urgente de remediere”, se arată în răspunsul Ministerului Mediului.
Stația de epurare funcționează în continuare fără autorizație de mediu și nu o va obține prea curând
Agenția de Mediu ne-a informat că nu a eliberat nicio autorizație de mediu pentru folosința specială a apei pentru stația de epurare din orașul Rezina. Acest fapt contravine articolului 23 din Legea apelor.
Același lucru ni-l confirmă și IPM Rezina, fapt pentru care ÎM „Servicii Comunal-Locative” Rezina a fost sancționată de mai multe ori cu aplicarea amenzilor.
Pe de altă parte, Veaceslav Curti, administrator interimar la ÎM „Servicii Comunal-Locative” Rezina, susținea anul trecut că „nu au parvenit reclamații, sesizări sau plângeri referitoare la funcționarea stației de epurare privind deversarea apelor uzate în râul Nistru, din momentul preluării în gestiune economică, nici de la organele de resort, nici de la cetățeni”.
Operarea stației de epurare din orașul Rezina fără autorizație de mediu pentru folosința specială a apei contravine legislației în vigoare, iar situația urma să fie monitorizată de către Ministerul Mediului prin intermediul Inspecției pentru Protecția Mediului Rezina.
În conformitate cu articolul 46 din Legea apelor, Ministerul Mediului a emis pentru Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative Rezina” un plan de remediere a situației, cu termen de realizare de 90 de zile lucrătoare, termen care a expirat la sfârșitul anului 2025.
Pe 20 ianuarie 2026 am solicitat de la autorități copia planului de remediere a situației, însă Ministerul Mediului ne-a informat că documentul nu poate fi făcut public la această etapă, invocând caracterul confidențial al informațiilor obținute în cadrul controlului de stat și precizând că materialele acumulate pe caz au fost remise organelor de drept pentru a fi examinate prin prisma legislației penale.
Într-un răspuns transmis redacției noastre, Ministerul Mediului enumeră ce condiții trebuie să întrunească operatorul (ÎM „SCL” Rezina) pentru a obține autorizația de mediu. (Vezi secvența video mai jos)
Instanța de judecată a anulat amenda de 10.500 lei aplicată ÎM „Servicii Comunal Locative” Rezina pentru poluarea Nistrului
În rezultatul investigațiilor de laborator, pe 18 septembrie 2025, Inspecția pentru Protecția Mediului Rezina a efectuat un control inopinat la stația de epurare a apelor uzate, deoarece „s-au constatat depășirea valorilor limită admisibile pentru amoniu și detergenți anionici, fapt ce duce la poluarea mediului cu cauzarea prejudiciului, încălcând prevederile art. 45 lit. a) din Legea RM nr. 1515 din 16.06.1993 «Cu privire la protecția mediului înconjurător»”.
Inspectorul principal al Inspecției pentru Protecția Mediului a emis procesul-verbal pe 10 decembrie 2025, aplicând ÎM „SCL” Rezina o amendă în mărime de 210 unități convenționale, echivalentul a 10.500 de lei.
Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative” Rezina nu a fost de acord cu decizia agentului constatator, considerând-o „ilegală, neîntemeiată și nefondată, fiind emisă cu încălcarea normelor procesuale stabilite de Codul contravențional”.
Potrivit hotărârii judecătorești din 20 februarie 2026, agentul constatator s-a limitat doar la faptul că au fost depășite valorile limită admisibile, însă fără a indica și care sunt valorile admisibile. Totodată, în decizie și în procesul-verbal cu privire la contravenție nu a fost stipulată valoarea prejudiciului cauzat, limitându-se doar la mențiunea „cauzarea prejudiciului”. Totuși, potrivit legislației, valoarea prejudiciului este necesară pentru calificarea contravenției sau a infracțiunii.
În instanța de judecată, inspectorul principal al Inspecției pentru Protecția Mediului, Svetlana Roșca, a menționat că prejudiciul nu a fost stabilit, deoarece „potrivit practicii instituționale prejudiciul se stabilește după ce procesul-verbal cu privire la contravenție intră în vigoare”.
„Rezultatele prezentate de laborator au fost examinate prin prisma regulamentului cu privire la calitatea mediului apei de suprafață. La întocmirea procesului contravențional nu a fost stabilit vreun prejudiciu. Depășirile la limitele de amoniu au fost 84,840, iar la detergenți au fost depășite cu 0,5. Apa era foarte poluată”, a mai declarat în instanța de judecată Svetlana Roșca.
În consecință, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis contestația întreprinderii municipale, a anulat decizia de sancționare și a dispus încetarea procesului contravențional, motivând că „nu există faptul contravenției”.
Deși hotărârea primei instanțe putea fi atacată în termen de 15 zile, acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, la solicitarea noastră, pe 9 martie 2026, Grigore Carpov, șeful Direcției Inspecția pentru Protecția Mediului Rezina, ne-a comunicat următoarele: „IPM Rezina pregătește materialele controlului, cu anexarea prejudiciului cauzat mediului, pentru a fi înaintate spre examinare Procuraturii raionului Rezina, în vederea expunerii asupra cauzei date.”
Mai multe informații nu ne-au fost oferite, deoarece unul dintre principiile Legii cu privire la controlul de stat este confidențialitatea informațiilor.
Cum Primăria orașului Rezina intenționează să rezolve problema
Consiliul orășenesc Rezina, prin Decizia nr. 1/3 din 28 ianuarie 2026 a alocat 189.250 de lei pentru lucrări de proiectare privind extinderea Stației de epurare prin montarea unui reactor monobloc (tip MBBR) cu capacitatea de 350 m³/24 de ore.
Astfel, pe lângă capacitatea actuală de 700 m³/24 de ore, asigurată de cele două reactoare, dacă se adaugă și cel de-al treilea reactor, capacitatea totală va ajunge la 1050 m³/24 de ore.
„Primăria orașului Rezina își reafirmă angajamentul de a respecta legislația de mediu, de a asigura transparența în utilizarea fondurilor publice și de a coopera cu instituțiile abilitate pentru soluționarea problemelor existente”, declară primarul orașului Rezina, Simion Tatarov.
