Consolidarea statului de drept, integrarea europeană, viitorul relației dintre Republica Moldova și România și noile provocări generate de războiul hibrid și dezinformare au fost principalele teme abordate în cea de-a doua zi a conferinței „Europa începe la Chișinău”, desfășurată în perioada 7–8 iulie, organizată de Inițiativa Timișoara și Friedrich Naumann Foundation România & Moldova. Istorici, politologi, universitari, oameni politici și experți din Republica Moldova și România au subliniat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai realistă opțiune pentru viitorul țării, însă succesul acestui parcurs depinde de consolidarea instituțiilor, combaterea propagandei și existența unor strategii clare pentru provocările care urmează.
Istoricul Dorin Dobrincu a pledat pentru o abordare realistă a relației dintre România și Republica Moldova, argumentând că cele două state au urmat traiectorii istorice diferite timp de peste două secole. În opinia sa, integrarea europeană reprezintă în prezent obiectivul cu cea mai mare susținere în Republica Moldova, iar o eventuală unire nu poate fi discutată doar în termeni simbolici, ci trebuie însoțită de un plan concret privind organizarea și funcționarea viitorului stat.
„Trebuie să fim conștienți de faptul că o asemenea acțiune în jurul ideii de unire trebuie decisă în primul rând de cetățenii Republicii Moldova, pentru că e vorba de dreptul oamenilor. (…) Rămâne această întrebare, importantă, în opinia mea: ce e de fapt de dorit? O unire cu România sau integrare în Uniunea Europeană? Ce e mai important? Să avem o țară mai mare sau, de fapt, să avem o țară sau țări democratice care, odată integrate în Uniunea Europeană, trebuie să depună eforturi pentru a menține parcursul democratic?”, a spus Dorin Dobrincu, istoric la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române.
Scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu a vorbit despre evoluția ideii de Unire din perspectiva unui intelectual basarabean, arătând că acest ideal a supraviețuit în memoria colectivă chiar și după eșecul politic din 1991. În opinia sa, integrarea europeană și Unirea nu se exclud, ci reprezintă două obiective complementare, iar războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a readus în prim-plan discuția despre reunificare și securitatea Republicii Moldova.
„În acest moment, da, Unirea pare un colac de salvare. Pe de altă parte, din fericire, Ucraina rezistă și sperăm că va câștiga acest război cu sprijinul lumii libere și că Rusia își va retrage ghearele. Atunci deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană ne readuce la ideea valorilor europene comune, pe care trebuie să ni le asumăm. Cele două obiective merg acum mână în mână, se suprapun. Dar marea mea temere este că nu există un proiect real, că nu s-au adunat experții de la Chișinău și București care să gândească o strategie a unificării, în cazul în care lucrurile se complică în procesul de integrare europeană”, a spus Vitalie Ciobanu, scriitor, publicist și fost redactor-șef al revistei „Contrafort”.
Profesorul universitar Sorin Bocancea, rector al Universității „Petre Andrei” din Iași, a subliniat că integrarea europeană și Unirea nu trebuie privite ca proiecte concurente, ci ca obiective complementare. În opinia sa, parcursul european al Republicii Moldova a demonstrat că reformele și consolidarea instituțiilor reprezintă cea mai sigură cale de apropiere de România, iar o eventuală reunificare trebuie pregătită printr-un proiect comun și prin combaterea propagandei care încearcă să transforme ideea Unirii într-un instrument de divizare.
Istoricul și deputatul Virgil Pîslariuc a susținut că integrarea europeană și Unirea nu sunt proiecte aflate în competiție, ci două componente ale aceluiași obiectiv strategic. El a arătat că Republica Moldova are astăzi un plan clar pentru aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce o eventuală reunificare ar necesita un amplu proces de negociere și un consens atât la Chișinău, cât și la București, precum și la nivel european.
„Este extrem de important acum să continuăm pe această linie. Este important să înțelegem că integrarea europeană este singurul nostru plan vizibil și posibil. Bruxellesul a spus «da» în acest efort al Republicii Moldova, iar România este alături de noi. Aici este extrem de important sprijinul pe care îl va avea România în următorii ani, fiindcă este avocatul firesc al Republicii Moldova, ca să ne readucă, de fapt, înapoi în Uniunea Europeană”, a spus Virgil Pîslariuc, istoric și deputat PAS.
Doctorul conferențiar Mariana Iațco, de la Universitatea de Stat din Moldova, a susținut că succesul integrării europene nu depinde doar de negocierile cu Bruxellesul, ci mai ales de capacitatea Republicii Moldova de a-și consolida instituțiile, de a recâștiga încrederea cetățenilor și de a implementa reforme în beneficiul societății. În opinia sa, aderarea la Uniunea Europeană trebuie privită ca un proiect de transformare internă, nu doar ca un obiectiv de politică externă.
„Republica Moldova nu are nevoie de o poveste roz despre Europa. Are nevoie de o poveste adevărată, în care Europa nu este salvatorul, ci este cadrul la care noi vrem să ne raportăm, în care statul nostru nu este scutit de responsabilitate, ci devine mai responsabil, în care cetățeanul nu este doar beneficiar, ci și participant, în care bunăstarea nu este o promisiune, ci rezultatul unor reguli și proceduri respectate. Dacă vom reuși să transformăm integrarea europeană într-un proiect de societate, atunci întrebarea pentru noi nu va mai fi când aderăm, ci ce fel de stat și ce fel de Uniune vrem să fie atunci când vom ajunge acolo”, a spus Mariana Iațco, doctor conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova.
Doctorul conferențiar Raluca Moldovan, de la Universitatea Babeș-Bolyai, a afirmat că aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei va obliga Uniunea Europeană să își regândească prioritățile, punând securitatea și reziliența în centrul proiectului european. În opinia sa, Republica Moldova nu trebuie privită doar ca beneficiar al extinderii, ci ca un stat care poate contribui la redefinirea Uniunii prin experiența acumulată în fața amenințărilor hibride și a presiunilor geopolitice.
„Europa după 1950 a fost un proiect al păcii, construit în jurul ideii că integrarea economică poate face războiul absurd între foști adversari. După 1989 a fost un proiect al reunificării. După 2022 intrăm într-o altă logică: integrarea este o formă de protecție strategică a democrației. Republica Moldova și Ucraina pot accelera această transformare, pentru că aduc o experiență pe care vechea Europă preferă uneori să o ignore. Noua Europă va fi desenată și la Bruxelles, și la Paris, și la Berlin, dar și la Chișinău, Kiev, București și Varșovia, în toate locurile unde democrația a fost și este pusă la încercare. Europa începe la Chișinău, nu pentru că dă bine pe afișul conferinței noastre, ci pentru că aici se vede cel mai bine ce are Europa de apărat, ce lecții are de învățat și ce riscă să piardă dacă nu face aceste lucruri”, a spus Raluca Moldovan, doctor conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai.
Directorul Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, Tana Foarfă, a vorbit despre experiența aderării României la Uniunea Europeană și despre greșelile care nu ar trebui repetate în Republica Moldova. Ea a subliniat că procesul de integrare este unul de durată, iar autoritățile trebuie să comunice constant și pe înțelesul oamenilor beneficiile și implicațiile aderării, pentru a combate dezinformarea.
„Este o cursă lungă, este un maraton, iar apărarea acestor valori și a familiei europene trebuie să fie o muncă constantă. Republica Moldova are o ocazie foarte bună să se uite nu doar la ceea ce România a făcut bine, ci și la ceea ce România putea să facă mai bine, tocmai pentru a nu repeta anumite greșeli”, a spus Tana Foarfă, director al Europuls – Centrul de Expertiză Europeană.
La finalul evenimentului, profesorul universitar Corneliu Bjola a atras atenția că amenințările hibride au evoluat semnificativ, iar războiul cognitiv bazat pe inteligența artificială și campaniile sofisticate de dezinformare reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru democrațiile europene. El a subliniat că Republica Moldova a acumulat o experiență valoroasă în combaterea acestor atacuri, experiență care ar putea fi valorificată într-o cooperare mai strânsă cu România și alți parteneri europeni pentru consolidarea rezilienței democratice și a capacității de răspuns în fața noilor forme de agresiune informațională.
