Consolidarea statului de drept, reforma justiției și combaterea corupției reprezintă elemente esențiale pentru securitatea și parcursul european al Republicii Moldova. Acestea au fost principalele teme discutate în cadrul primei zile a conferinței „Europa începe la Chișinău”, desfășurate în perioada 7–8 iulie curent, care a reunit oficiali, magistrați, procurori, avocați, experți și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova și România. Participanții au analizat experiența reformelor din cele două state, provocările actuale ale sistemului judiciar și soluțiile necesare pentru consolidarea independenței justiției și a încrederii cetățenilor.
Evenimentul a fost deschis de Raimar Wagner, director de proiect pentru România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, care a subliniat rolul esențial al societății civile în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acesta a evidențiat că succesul integrării europene depinde nu doar de autorități și clasa politică, ci și de implicarea activă a cetățenilor și a organizațiilor neguvernamentale.
„Fără cetățeni, fără societatea civilă, fără participarea tuturor actorilor implicați, aderarea nu este posibilă. De multe ori este nevoie ca societatea civilă să pună presiune pe autorități pentru ca lucrurile să meargă înainte, deoarece procesul de aderare este întotdeauna unul dificil”, a declarat Raimar Wagner. El a adăugat că experiența României a demonstrat necesitatea pregătirii societății civile pentru accesarea fondurilor europene și a subliniat că o justiție funcțională și un stat de drept solid reprezintă condiții fundamentale pentru consolidarea democrației și integrarea europeană a Republicii Moldova.
În deschiderea conferinței, profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford a explicat conceptul care stă la baza evenimentului – „Europa începe la Chișinău” – argumentând că Republica Moldova are un rol important în viitorul proiectului european. Acesta a susținut că actuala generație este chemată să consolideze instituțiile democratice și statul de drept, într-un context în care valorile europene sunt tot mai des contestate.
„Europa începe la Chișinău nu este un proiect geografic. Este un proiect legat de norme, de valori și de obiective comune. Aici putem învăța cum consolidăm statul de drept, cum construim instituții suficient de puternice pentru a rezista provocărilor și cum Republica Moldova poate contribui, alături de România, la viitorul Uniunii Europene”, a declarat Corneliu Bjola, subliniind că integrarea europeană trebuie privită nu doar prin prisma beneficiilor, ci și a contribuției pe care fiecare stat o aduce la consolidarea proiectului european.
La rândul său, fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, a evidențiat că reforma justiției reprezintă fundamentul unui stat democratic și rezilient, precum și una dintre cele mai importante condiții ale parcursului european. El a vorbit despre impactul reformei asupra consolidării instituțiilor, combaterii corupției și creșterii capacității statului de a răspunde amenințărilor hibride.
Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, Crin Bologa, a prezentat evoluția reformei justiției din România, de la perioada preaderării la Uniunea Europeană până în prezent.
„Experiența României arată că progresul poate fi reversibil, iar o justiție vulnerabilizată înseamnă o democrație vulnerabilizată și un stat mai slab în fața extremismului și a amenințărilor externe”, a declarat Crin Bologa. El a îndemnat autoritățile din Republica Moldova să valorifice lecțiile învățate de România, astfel încât reforma justiției să conducă la consolidarea statului de drept și să evite greșelile care au afectat independența sistemului judiciar românesc după aderarea la Uniunea Europeană.
Fosta judecătoare și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, Andrea Chiș, a vorbit despre experiența României după aderarea la Uniunea Europeană, avertizând că reformele din justiție trebuie protejate și consolidate permanent. Aceasta a subliniat că măsuri considerate benefice în perioada de preaderare pot fi deturnate în timp dacă lipsesc mecanismele de control, transparența și asumarea responsabilității în interiorul sistemului judiciar.
„Transparența este o valoare foarte importantă, pentru că atunci când nu avem nimic de ascuns înseamnă că facem lucrurile bine sau, cel puțin, nu ne temem de feedback-ul colegilor ori al societății. Independența este o formă a libertății, iar libertatea presupune responsabilitate”, a declarat Andrea Chiș. Ea a îndemnat reprezentanții sistemului judiciar din Republica Moldova să păstreze un dialog constant cu societatea civilă și presa, susținând că doar prin transparență, autocritică și deschidere către feedback pot fi prevenite derapajele și consolidat statul de drept.
Ministrul Justiției al Republicii Moldova, Vladislav Cojuhari, a abordat principalele provocări ale reformei justiției din perspectiva autorităților, subliniind că succesul reformelor depinde nu doar de modificările legislative, ci și de schimbarea percepțiilor publice și consolidarea culturii instituționale. Acesta a evidențiat că independența justiției trebuie însoțită de încrederea cetățenilor, iar digitalizarea, reorganizarea Curții Supreme de Justiție și procesul de vetting au contribuit la creșterea calității actului de justiție și la sporirea transparenței. Totodată, ministrul a accentuat că reforma este un proces de durată, ale cărui rezultate se construiesc în timp, prin dialog cu societatea și investiții constante în sistemul judiciar.
Fostul procuror și fostul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție din România, Codrin Gavra, a analizat evoluția sistemului judiciar românesc din perspectiva ultimelor trei decenii, susținând că reforma justiției poate fi înțeleasă doar prin raportare la contextul politic și instituțional în care s-a desfășurat. Acesta a trecut în revistă etapele consolidării luptei anticorupție, dar și regresul înregistrat după 2014, când, în opinia sa, independența justiției a fost afectată prin modificări legislative, decizii ale instanțelor și campanii de discreditare îndreptate împotriva magistraților.
Avocatul și formatorul Dragoș Lucian Ivan a abordat tema din perspectiva practicianului care interacționează zilnic cu instanțele și justițiabilii. Acesta a susținut că una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de justiție este pierderea încrederii și a dialogului dintre cetățeni, magistrați, avocați și celelalte profesii juridice. Totodată, el a pledat pentru mai multă transparență în activitatea instituțiilor din justiție, consolidarea dreptului la liberă exprimare al magistraților, implicarea societății civile în procesul decizional și accelerarea digitalizării, considerând că acestea sunt măsuri esențiale pentru creșterea credibilității sistemului.
„Cel mai mare pericol pentru justiție și pentru societate este ca toate aceste entități care interacționează – magistrați, justițiabili, avocați, executori, notari – să ajungă să nu mai comunice între ele. În momentul în care nu ne mai înțelegem, nu mai putem realiza actul de justiție și întreaga societate este în pericol”, a menționat Dragoș Lucian Ivan.
Continuând dezbaterea, membra Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Mitrofan, a arătat că reforma justiției din Republica Moldova a ajuns într-o etapă în care principalele provocări nu mai țin doar de integritatea sistemului, ci de capacitatea acestuia de a funcționa eficient. În opinia sa, după etapele de pre-vetting și vetting, cea mai mare problemă este deficitul sever de resurse umane, care pune în pericol însăși funcționarea instanțelor.
Judecătoarea a explicat că, în prezent, Curtea Supremă de Justiție și curțile de apel funcționează cu un număr insuficient de magistrați. La curțile de apel, din 103 posturi există doar 32 de judecători titulari și 34 transferați temporar, ceea ce reduce semnificativ capacitatea de soluționare a cauzelor. Suprasolicitarea determină întârzieri, crește riscul erorilor judiciare și generează atât nemulțumirea cetățenilor, cât și epuizarea profesională a judecătorilor.
Un alt fenomen îngrijorător este scăderea atractivității profesiei. Mitrofan a remarcat că Institutul Național al Justiției nu mai reușește să atragă suficienți candidați: dacă în trecut existau doi candidați pentru fiecare loc, în prezent pentru 30 de locuri sunt admiși doar aproximativ 11 cursanți. Cei mai bine pregătiți absolvenți aleg alte profesii, iar această tendință reprezintă, în opinia sa, un risc strategic pe termen lung pentru sistemul judiciar.
În acest context, ea a subliniat că independența judecătorilor trebuie privită și prin prisma condițiilor materiale. Judecătorii au numeroase incompatibilități și restricții profesionale, nu pot desfășura alte activități remunerate și depind exclusiv de salariul oferit de stat. Dacă remunerația nu este competitivă, iar expunerea publică și criticile sunt constante, profesia devine tot mai puțin atractivă.
Mitrofan a exprimat și dezamăgirea sistemului judecătoresc față de proiectul noii legi a salarizării. Potrivit acesteia, judecătorii se așteptau la o îmbunătățire a remunerației, inclusiv ca parte a angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană. În schimb, pentru anumite categorii de magistrați remunerația este diminuată, ceea ce amplifică nemulțumirea și afectează motivația profesională.
Referindu-se la digitalizare, magistrata a adoptat o poziție favorabilă, dar echilibrată. Ea a arătat că Republica Moldova utilizează încă din 2008 un sistem electronic de gestionare a dosarelor, prin care sunt publicate hotărârile, încheierile, procesele-verbale și înregistrările ședințelor de judecată. Totodată, este în curs implementarea dosarului electronic.
Cu toate acestea, ea a avertizat că digitalizarea nu trebuie să însemne multiplicarea obligațiilor birocratice ale judecătorilor și grefierilor. În prezent, aceștia sunt obligați să întocmească documentele pe hârtie, să le semneze olograf, apoi să le încarce și să le semneze și în sistemul electronic, ceea ce dublează volumul de muncă. În opinia sa, scopul digitalizării trebuie să fie simplificarea procedurilor și reducerea sarcinilor administrative, nu crearea unor obligații suplimentare.
Tatiana Ceaglic, membră a Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile, a vorbit despre importanța rezilienței corpului judecătoresc și a unui dialog matur între sistemul judiciar, autorități și societate. Ea a subliniat că reforma justiției trebuie să aibă în centru justițiabilul, iar transparența, participarea și capacitatea de a gestiona constructiv criticile sunt esențiale pentru recâștigarea încrederii publice.
„Omul când vine în instanță vrea să fie judecat corect și echitabil și să plece acasă cu sentimentul că a fost tratat corect. Tot ceea ce facem în sistemul judecătoresc – de la digitalizare până la investițiile în resurse umane și formare – trebuie să fie destinat, în final, justițiabilului”, a declarat Tatiana Ceaglic.
Evenimentul s-a încheiat cu o masă rotundă dedicată construirii unui stat de drept rezilient în Republica Moldova și România. Participanții au convenit că reforma justiției nu poate avea succes fără instituții credibile, profesioniști integri și încrederea cetățenilor. Discuțiile au evidențiat necesitatea unui echilibru între procesele de vetting și respectarea drepturilor magistraților, dar și importanța recrutării riguroase, a salarizării adecvate și a formării continue a judecătorilor și procurorilor.
Vorbitorii au atras atenția și asupra efectelor atacurilor mediatice, dezinformării și războiului informațional asupra sistemului judiciar, subliniind rolul societății civile și al partenerilor europeni în susținerea reformelor și promovarea transparenței. În concluzie, participanții au susținut că reziliența statului de drept depinde de investiția în oameni și în valorile profesiei juridice – integritate, responsabilitate, profesionalism și curaj – precum și de capacitatea instituțiilor de a răspunde transparent provocărilor interne și externe.
Menționăm că conferința „Europa începe la Chișinău” a continuat pe 8 iulie cu dezbateri despre viitorul Republicii Moldova în noua Europă.
Evenimentul este organizat de Inițiativa Timișoara și Friedrich Naumann Foundation România & Moldova.
