În fiecare an, mii de aleși locali din Republica Moldova sunt obligați să depună declarații de avere și interese personale. Mecanismul pare clar: legea stabilește cine declară, ce declară, când declară și ce riscă dacă nu respectă regulile. În realitate însă, între norma legală și practica din teren există anumite decalaje. Unii consilieri locali nu depun declarația la validarea mandatului, alții o depun doar într-o singură calitate, iar alții admit erori la completarea documentului electronic ori nu-și cunosc obligațiile. Dincolo de vina individuală, problema scoate la iveală o carență sistemică: insuficiența de instruiri consecvente și aplicate pentru aleșii locali. Această realitate ridică o întrebare incomodă: dacă statul cere integritate, cine se asigură că persoanele obligate să declare sunt pregătite să o facă corect?
Cum am documentat
La alegerile locale din 5 noiembrie 2023, în cele 23 de primării ale raionului Rezina, precum și în Consiliul raional, au fost aleși aproximativ 250 de consilieri locali. O parte dintre aceștia exercită concomitent mandate de consilier în consilii locale de nivelul I și II.
Ne-am propus să verificăm în ce măsură acești aleși locali și-au onorat obligația legală de a depune declarațiile de avere și interese personale în perioada scursă de la scrutinul local. În acest scop, am accesat Portalul declarațiilor de pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) și am verificat, nominal, fiecare consilier din toate consiliile locale ale primăriilor din raionul Rezina, precum și din Consiliul raional, pentru a constata dacă au depus declarațiile de avere și interese personale (DAIP): la validarea mandatului; anuală pentru 2023; anuală pentru 2024.
Ce am constatat
În consiliile locale de nivelul I și II din raionul Rezina, formate după alegerile locale din 5 noiembrie 2023, aproximativ fiecare al patrulea consilier nu a depus declarațiile anuale pentru anii 2023 și 2024, iar fiecare al șaselea ales local nu a depus nicio declarație în perioada cuprinsă între scrutinul local din 2023 și luna februarie 2026, moment în care am finalizat documentarea.
Aceste cifre nu indică simple scăpări individuale. Ele descriu o problemă de sistem, întinsă pe întregul teritoriu al raionului.
Greșeli repetate, omisiuni
În procesul de analiză a declarațiilor depuse, am identificat mai multe erori și neconformități. Printre cele mai frecvente se numără cazurile în care:
- unii aleși locali care sunt și funcționari publici depun declarația doar în calitate de angajați, nu și în calitate de consilieri locali;
- indemnizația primită pentru exercitarea mandatului nu este declarată deloc sau este indicată la rubrici improprii, sub denumiri precum „salariu” ori „remunerare”, în locul formulei corecte — „indemnizație de consilier local”;
- din declarații lipsesc informații despre locuință, fie ea proprietate personală sau locuință închiriată;
- uneori, nici măcar funcția de consilier local nu este indicată în formular.
Am identificat și cazuri în care persoane care fac parte simultan din consilii locale de ambele niveluri depun declarația doar pentru una dintre funcții, de regulă doar în calitate de consilier raional. În alte situații, au fost depuse declarații practic goale, în care figurează doar numele și funcția declarantului, fără alte date relevante.
Ce spune legea
Consilierii locali sunt subiecți ai declarării, în temeiul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, care stabilește obligația de declarare pentru persoanele care exercită funcții publice sau de demnitate publică, inclusiv pentru aleșii locali.
Scopul acestui mecanism este transparentizarea exercitării funcției publice și prevenirea ascunderii averilor nejustificate, a conflictelor de interese, incompatibilităților și a altor abateri de integritate. Declarația nu este o simplă formalitate birocratică, ci un instrument de control public și instituțional.
ANI precizează că declarațiile se depun online, prin sistemul e-Integritate, cu semnătură electronică, iar procedura este reglementată inclusiv de Regulamentul privind modul de completare a declaraţiei de avere şi interese personale în formă electronică.
Cu alte cuvinte, consilierii locali trebuie să depună declarațiile: pentru că legea îi obligă, pentru că exercită un mandat public și pentru că statul trebuie să poată verifica dacă există neconcordanțe între venituri, avere și interese personale. Nerespectarea obligației poate atrage controale și sancțiuni.
De ce nu depun consilierii locali declarațiile de averi și interese?
În timpul documentării, am verificat și situația dintr-o localitate din raion unde am constatat una dintre cele mai grave stări de fapt: dintre toți consilierii locali, doar o singură persoană depusese consecvent declarațiile anuale.
Pentru a înțelege cum a fost posibilă o asemenea situație, am contactat primăria.
Din discuția telefonică purtată cu secretara instituției a rezultat că aceasta nu cunoaște problema, însă le-a comunicat consilierilor, în repetate rânduri, despre obligația de a depune declarațiile. Ea a afirmat că deține dispozitivele electronice necesare pentru autentificare și că le oferă consilierilor atunci când aceștia solicită să depună declarațiile. În același timp, a invocat dificultăți practice: unii consilieri pierd aceste dispozitive, nu le returnează la timp sau pur și simplu nu se prezintă pentru a-și îndeplini obligația.
Din aceeași discuție a reieșit că funcționara consideră că responsabilitatea nu poate fi transferată secretariatului, întrucât declarațiile trebuie completate și depuse personal de fiecare ales local. Ea a mai spus că unii consilieri pornesc de la ideea că, în lipsa unui loc de muncă sau a unor venituri salariale, nu ar avea ce declara — deși legea impune declararea tuturor bunurilor, veniturilor și intereselor relevante.
Ulterior, am discutat și cu mai mulți consilieri locali. O parte dintre aceștia au declarat că nu au știut că au obligația să depună declarații de avere și interese personale. Unii au afirmat că nu au fost informați corespunzător, iar alții au lăsat să se înțeleagă că au confundat alte formalități administrative completate la începutul mandatului cu depunerea declarației prevăzute de lege.
Au existat și cazuri în care interlocutorii au sugerat că secretara primăriei ar trebui să gestioneze procedura, ceea ce indică o neînțelegere clară a caracterului personal al acestei obligații.
Din răspunsurile obținute reiese că mai mulți consilieri au remarcat că nu au beneficiat de instruiri, lipsa de informare a fost invocată explicit de unii dintre ei drept motiv pentru care nu au depus declarațiile nici la începutul mandatului, nici în anii următori.
Am solicitat și poziția conducerii administrației publice locale. Din discuție a rezultat că autoritatea locală nu a organizat instruiri dedicate pentru consilierii locali în legătură cu această obligație și că o eventuală soluție ar fi organizarea unor sesiuni de informare la nivel raional. Reprezentantul contactat a admis că aleșii locali trebuie informați suplimentar și a declarat că urmează să le reamintească obligația de a depune declarațiile.
Singura excepție identificată în cadrul acestei verificări a fost o consilieră care și-a depus declarațiile în mod corespunzător. Aceasta a confirmat că nu au existat instruiri speciale pentru consilierii locali, însă a apreciat că asemenea sesiuni ar fi necesare, în special pentru persoanele care nu cunosc procedura sau nu înțeleg pe deplin obligațiile legale.
Între „trebuia să știe” și „nu i-a explicat nimeni”
În general, persistă ideea că alesul local trebuie să cunoască singur legea și că necunoașterea nu îl scutește de răspundere. Formal, această afirmație este corectă. Practic însă, ea nu rezolvă problema.
Un sistem de integritate funcțional nu se bazează doar pe prezumția că fiecare consilier își va descifra singur obligațiile legale, mai ales într-un domeniu tehnic, cu formulare electronice, registre, termene distincte și obligații care apar la validare, anual sau la încetarea mandatului.
De altfel, chiar arhitectura instituțională creată de ANI arată că autoritățile au recunoscut necesitatea suportului metodologic. Existența ghidurilor, a regulamentelor de completare și a sistemului electronic dovedește că procesul nu este unul intuitiv, ci unul care cere asistență și claritate procedurală. (ani.md)
Problema apare atunci când această asistență rămâne mai mult formală decât practică. În lipsa unor instruiri periodice, bine țintite și adaptate pentru aleșii locali, greșelile se repetă de la un mandat la altul.
Astfel, aceeași slăbiciune structurală produce anual aceleași efecte: declarații nedepuse, declarații depuse tardiv, declarații incomplete sau depuse într-o singură calitate, deși legea impune o raportare corectă în funcție de statutul persoanei.
Opinia președintelui raionului Rezina și o promisiune neonorată
Am discutat despre această problemă și cu președintele raionului Rezina, Teodor Cuculescu, solicitându-i opinia cu privire la situația constatată și întrebându-l cum ar putea contribui membrii Consiliului Raional, precum și dumnealui personal, la ameliorarea ei.
Atunci când am presupus că poate nu toți consilierii, din considerente ce țin de vârstă, educație sau circumstanțele vieții, știu și pot utiliza cheița electronică necesară pentru completarea online a declarațiilor, acesta a reacționat astfel:
„Fiecare consilier, când a intrat în mandat, a primit cheița electronică, anume pentru a putea depune declarațiile. Faptul că nu cunosc acest lucru nu este o scuză. Toți cunosc termenul până la care se depun declarațiile.”
În același timp, Cuculescu consideră că a le aminti consilierilor locali să-și depună declarațiile nu este sarcina Consiliului Raional: „Noi suntem două structuri diferite: nivelul unu și nivelul doi. Nu există o relație de subordonare. E ca și cum aș face o ședință cu toată Rezina ca să le spun să-și achite polița de asigurare.”
Referitor la identificarea unor soluții, președintele Consiliului Raional ne-a declarat: „Eu vă promit că luni (pe data de 9 martie – nota red.), o să facem o postare pe site-ul Consiliului și o să informăm suplimentar. O să rog colegii de la administrația publică să transmită un mesaj clar, să atenționeze despre depunerea declarațiilor. O să mă implic cu primarii, o să-i telefonez, o să-i rog să intervină, să vorbească cu secretarii, să-i încurajeze.”
Nu putem ști cui i-a telefonat, cu cine a vorbit și pe cine a încurajat după discuția cu reporterul nostru. Însă promisiunea de a publica pe site-ul Consiliului Raional Rezina o notificare adresată consilierilor locali, pentru ca aceștia să depună declarațiile, nu a fost onorată nici la data promisă, nici până în prezent, ceea ce este regretabil într-un context în care problema ține nu doar de un principiu, ci și de atitudine.
Ce spune ANI: greșelile se repetă, dar instruirile există
În discuția cu Vitalie Armașu, consultant superior al Autorității Naționale de Integritate, specializat în instruirea subiecților declarării cu privire la depunerea declarațiilor, am vrut să aflăm mai întâi care sunt cele mai frecvente dificultăți întâlnite de aleșii locali.
Potrivit acestuia, problemele nu sunt specifice doar unei anumite localități sau unui singur raion, ci sunt asemănătoare în întreaga țară. În procesul de depunere, uneori nu sunt declarate toate bunurile, se omit anumite transferuri bancare de peste hotare sau nu sunt indicate toate interesele personale relevante.
Acesta a explicat că ANI verifică declarațiile folosind baze de date, surse deschise, informații bancare și alte registre disponibile legal, iar atunci când sunt observate discrepanțe, persoana este invitată să ofere explicații. Dacă nu poate justifica diferențele constatate, inspectorul de integritate formulează concluzii în cadrul procedurii legale. Procedura de control al declarațiilor și rolul ANI în verificarea depunerii și conținutului acestora sunt prevăzute de legislația din domeniu.
Referitor la riscurile la care se expun subiecții declarării, inclusiv aleșii locali, Vitalie Armașu a precizat că, atunci când o persoană depune o declarație falsă cu bună știință sau ascunde proprietăți și informații relevante, aceasta poate pierde funcția și poate fi inclusă în registrul interdicțiilor, având interdicția de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică pentru o perioadă de trei ani.
Potrivit reprezentantului ANI, instituția desfășoară constant activități de instruire. Pe site-ul ANI și în materialele publice ale instituției apar regulamente, formulare, informații pentru depunere și rapoarte de activitate, iar colaborarea cu CALM pentru sesiuni de instruire este consemnată și public.
Prin urmare, mesajul dinspre ANI este limpede: dacă autoritățile locale sau raionale cer instruiri, acestea pot fi organizate.
Ce spune societatea civilă?
Potrivit expertei Transparency International – Moldova, Ianina Spinei, conducătorii autorităților publice, inclusiv primarii, trebuie să organizeze procesul depunerii declarațiilor de avere și interese personale, inclusiv să asigure evidența subiecților declarării și să organizeze instruiri la acest subiect. Mai mult, cerința privind declararea averii și a intereselor personale trebuie să fie inclusă în procedurile interne sau contractele ce reglementează angajarea, alegerea ori numirea într-o funcție publică.
Aceasta înseamnă că conducătorii autorităților publice trebuie să informeze, să reamintească angajaților și aleșilor locali despre necesitatea respectării termenelor depunerii declarațiilor. Totodată, în funcție de necesitate, să invite reprezentanții ANI, ai CNA sau ai societății civile pentru a informa subiecții declarării despre prevederile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor. Însă responsabilitatea pentru veridicitatea, completitudinea și depunerea în termen a declarațiilor revine exclusiv subiectului declarării.
Am adus în discuția cu experta și informația pe care am obținut-o din unele surse, potrivit căreia unii consilieri ar admite ca declarațiile lor să fie completate și depuse de alte persoane, uneori chiar de către secretarul consiliului: „Practica potrivit căreia secretarul consiliului completează și depune declarațiile în locul consilierilor este una vicioasă, a spus experta. Secretarul poate asista, poate explica sau poate oferi ajutor, dar nu el trebuie să depună declarația. Chiar dacă printre consilierii locali sunt pensionari, implicarea cărora în viața comunității este salutabilă, asumarea funcției presupune și asumarea obligațiilor ce decurg din aceasta, inclusiv depunerea declarației de avere și interese personale.”
Ce riscă cei care ignoră legea
Aleșii locali trebuie să țină cont de faptul că legislația prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligației de declarare a averii și intereselor personale. Potrivit Codul contravențional al Republicii Moldova, depunerea tardivă a declarației se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale (1500–3000 de lei). Totodată, nedepunerea declarației de avere și interese personale de către persoana obligată să o prezinte constituie contravenție și se pedepsește cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale (3000–4500 de lei). De asemenea, neprezentarea sau refuzul prezentării informațiilor privind averea și veniturile de către membrii familiei sau concubinul/concubina se sancționează cu amendă în aceleași limite, de 60–90 de unități convenționale (3000–4500 de lei).
Un singur exemplu – în urma verificării declarațiilor unui consilier local și fost consilier raional din raionul Rezina, autoritatea competentă a constatat încălcarea regimului juridic privind declararea averii. În cadrul controlului s-a stabilit existența unei diferențe substanțiale între averea dobândită și veniturile declarate de persoana vizată și membrii familiei sale. La un moment dat, diferența constatată a fost de peste 600 de mii de lei, ceea ce indică deținerea unor bunuri cu caracter nejustificat.
Ca urmare, în 2024, după finalizarea procedurilor ANI, cazul a fost transmis instanței de judecată pentru examinarea posibilității confiscării averii nejustificate, conform prevederilor legale. Totodată, a fost dispusă inițierea procedurii de încetare a mandatului de consilier al persoanei vizate. De asemenea, s-a stabilit decăderea din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani, precum și înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa astfel de funcții. Acest caz arată de ce declarația de avere și interese personale nu este o formalitate. Ea este una dintre puținele pârghii prin care pot fi detectate discrepanțe, conflicte de interese și posibile averi nejustificate.
Ce ar însemna o soluție reală
O soluție reală nu înseamnă doar publicarea unor ghiduri pe site-ul ANI sau transmiterea unor note informative înainte de expirarea termenului-limită.
Ea ar presupune un mecanism clar, repetitiv și practic de instruire pentru consilierii locali, mai ales: la început de mandat; înaintea perioadei de depunere a declarațiilor anuale; atunci când apar modificări legislative sau tehnice.
Astfel de instruiri ar trebui să explice, cu exemple concrete, cel puțin patru aspecte esențiale: cine este obligat să declare, în ce momente apare obligația, ce informații trebuie incluse în declarație și care sunt cele mai frecvente greșeli.
În paralel, autoritățile publice locale și structurile asociative ale administrației locale ar putea avea un rol mai activ în informarea aleșilor locali, nu doar în distribuirea tehnică a semnăturii electronice.
Pentru că adevărul simplu este acesta: a înmâna cheia electronică nu înseamnă a face instruire. A transmite că „toți trebuie să depună” nu înseamnă a te asigura că toți înțeleg cum.
După tot ce am aflat în urma documentării pentru această investigație, chiar cu riscul de a ne repeta, putem spune că acele cazuri când consilierii locali omit să depună declarațiile de avere și interese personale, le depun tardiv sau le completează greșit nu ar trebui tratate doar ca devieri individuale. Ele arată că, în multe localități, cultura integrității este încă slab consolidată, iar instruirea rămâne veriga lipsă dintre obligația legală și respectarea ei efectivă.
Legea există. Platforma electronică există. Ghidurile există. Ceea ce lipsește, adesea, este puntea dintre ele și omul care trebuie să apese „Depune” în cunoștință de cauză.
Pentru că integritatea publică nu începe în momentul controlului, ci în momentul în care alesul local înțelege exact ce are de făcut și de ce.
P.S.: Deoarece tocmai suntem în perioada depunerii DAIP, reamintim că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) atenționează subiecții declarării averii și intereselor personale asupra obligației de a depune declarațiile anuale până la data-limită de 31 martie inclusiv. Declarația de avere și interese personale se depune în format electronic, prin intermediul serviciului din cadrul Sistemului informațional automatizat „e-Integritate”, disponibil pe pagina web oficială a ANI. Alte momente-cheie pot fi consultate AICI.
