În comuna Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina, apa curentă rămâne un vis îngropat sub straturi de promisiuni nerespectate, fonduri risipite și responsabilități pasate dintr-o instituție în alta. Deși încă în anul 2015 s-au alocat peste 11 milioane de lei din Fondul Național pentru Mediu pentru construirea unui apeduct care să deservească satele Pripiceni-Răzeși și Pripiceni-Curchi, oamenii tot mai cară apa cu bidoanele și căruțele. Un tablou absurd și revoltător în plin an 2025.
„Suntem singurul sat din raion fără apă”
Într-o sesizate transmisă pe adresa redacției „Rezina în Obiectiv” de către un locuitor nemulțumit se spune:
De ani de zile s-au alocat milioane de lei pentru rețelele de apeduct și canalizare, dar în loc să avem apă la robinet, oamenii sunt nevoiți să o care cu căruțele și mașinile, ca pe vremuri. Firma responsabilă de lucrări a dispărut, iar banii s-au evaporat odată cu ea. Cine răspunde pentru această bătaie de joc? Cât timp vom mai îndura această umilință? Vă rugăm să studiați și cazul Pripiceniului, ca să știe un raion întreg că suntem singurul sat din raion fără apă.
Vă rugăm să păstrați anonimatul.
Din 2015 până în 2022, proiectul de aprovizionare cu apă trebuia să fie implementat în patru etape. Suntem în 2025, iar realitatea din teren este următoarea: 11 kilometri de țevi îngropate în pământ și nici urmă de apă. Mai mult decât atât, etapele 3 și 4 ale proiectului nici măcar nu au fost începute
Bani au fost. Apă — nu. Responsabilitate — nici atât
Portalul media „Rezina în Obiectiv” a făcut o solicitare de informații la Ministerul Mediului privind banii oferiți de stat pentru apeductul din comuna Pripiceni-Răzeși.
Conform informațiilor oficiale, 11,7 milioane de lei au fost alocați pentru proiect. Din aceștia, doar 3,17 milioane au fost valorificați, adică cheltuiți, iar restul fondurilor nu au mai fost accesați din cauza tergiversărilor, documentației incomplete, și a lipsei de voință administrativă.
Firma contractată de primăria comunei, SRL „Alexdan”, care urma să execute lucrările, a „dispărut” din peisaj. Administratorul companiei, Mihail Cibotarenco, neagă orice implicare, afirmând acum, cu nonșalanță, că „nici n-a auzit de o asemenea primărie”. Totuși, contractul semnat cu firma, în valoare de 13,4 milioane de lei, există, la fel ca și banii retrași de firmă în cadrul primei etape.
Primarul: explicații confuze, responsabilitate zero
Iacob Frunză, primarul comunei aflat la al patrulea mandat, invocă lipsa de fonduri și schimbările de programe guvernamentale pentru eșecul proiectului. Întrebat de ce nu s-a prevăzut construcția unei sonde, edilul a răspuns că s-a mizat pe apa de captaj, care „cam se ajungea…”, lăsând impresia unui proiect făcut „la ochi”.
Aici puteți asculta interviul cu primarul Iacob Frunza.
Explicațiile oferite sunt contradictorii și evită constant asumarea răspunderii. În tot acest timp, oamenii din sat cară apă de la distanțe mari, își udă grădinile cu apă adusă cu bacul sau, pur și simplu, renunță la agricultură.
Vocea oamenilor: „E jale!”
Sătenii sunt epuizați și revoltați. Mulți refuză să-și dea numele, de frica represaliilor, dar toți spun același lucru: viața în sat e din ce în ce mai grea. „Târâim apă toată vara”, „n-avem apă nici de băut”, „roșiile s-au uscat”, „nu e niciun lucru calitativ făcut” — sunt doar câteva dintre mărturiile lor.
Unii spun că în fântânile săpate de primărie apa este insuficientă, iar în bazinul cu apă de captaj invocat de autorități apa a scăzut mult în ultimii ani. Ironia este că primarul le cere oamenilor, la fiecare scrutin, „încă un mandat ca să termine ce a început”.
Unde sunt controalele?
În ciuda sumelor uriașe pompate în acest proiect, – s-au cheltuit în total circa 4,4 milioane de lei doar pentru a îngropa niște țevi în pământ – nu a existat niciun audit transparent, niciun control eficient care să explice cum au fost cheltuiți banii. Consiliul Raional Rezina a contribuit, la rândul său, cu peste 500.000 de lei între 2013 și 2018, fără rezultate concrete.
Mai recent, în februarie 2025, Consiliul a discutat din nou acordarea unui sprijin financiar pentru un nou proiect tehnic privind alimentarea cu apă. Un nou început, în timp ce vechiul proiect rămâne o ruină îngropată în birocrație și iresponsabilitate.
Pripiceni-Răzeși nu cere prea mult. Doar un drept elementar — accesul la apă potabilă. Într-o țară care aspiră la modernizare, la standarde europene și la bună guvernare, este inadmisibil ca un sat întreg să trăiască fără apă curentă. Lipsa acesteia afectează sănătatea, agricultura, educația și demnitatea umană.
Este timpul ca instituțiile statului să înceteze să mai închidă ochii și să trateze acest caz cu maximă seriozitate. Oamenii din Pripiceni-Răzeși merită să fie auziți. Merită să aibă apă. Merită dreptate. „Rezina în Obiectiv” va continua să documenteze acest subiect.
