Forumul Mass-Media 2025 a oferit o radiografie detaliată a problemelor cu care se confruntă presa din Republica Moldova, într-un context marcat de presiuni informaționale fără precedent, vulnerabilități economice și întârzieri legislative care afectează funcționarea democratică a sectorului. Departe de un exercițiu festiv, cea de-a zecea ediție a Forumului a scos la iveală tensiunile reale dintre așteptările breslei jurnalistice și capacitatea statului, a donatorilor și partenerilor de a răspunde acestor provocări.
Astfel, atacurile informaționale și dezinformarea, presiunile financiare, insecuritatea jurnaliștilor și lacunele în armonizarea legislației conform cu standardele europene sunt doar o parte dintre problemele care au conturat tabloul unui sector rezilient, dar profund vulnerabil.
Una dintre cele mai frecvent invocate probleme a fost dezinformarea și influențele externe, amplificate în perioadele electorale. Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, a subliniat că rolul presei independente a devenit esențial în demascarea rețelelor de destabilizare, evidențiind și contribuția investigațiilor jurnalistice.
„În anul 2025, marcat de alegeri parlamentare, în cadrul cărora presiunile de dezinformare și destabilizare din exterior au fost fără precedent, media independentă și-a reconfirmat valoarea și profesionalismul. Dezvăluirea existenței rețelelor de destabilizare a țării, începută în 2024, colectarea probelor și expunerea metodelor de influențare au continuat și în 2025. Prin alte anchete, realizate de mai multe redacții, acest lucru a făcut ca societatea să simtă, în sfârșit, că avem jurnalism. Cred că o bună parte dintre cetățenii de bună credință au simțit mândrie pentru jurnaliști și că o asemenea presă îi reprezintă.
Vom trăi cu dezinformarea încă mult timp, chiar dacă, desigur, nu ne dorim acest lucru. Alegeri care vor trebui protejate prin investigații și asigurarea transparenței vom mai avea, la fel cum corupția continuă să existe și trebuie investigată corespunzător de jurnaliști”, a declarat Zaharia.
O problemă majoră, abordată la aproape toate edițiile Forumului, rămâne lipsa unei noi legi a presei, care încă nu a fost adoptată, deși proiectul a fost elaborat și urmează să fie înregistrat în Parlament.
„Sper foarte mult că anul viitor vom avea, totuși, o lege modernă privind activitatea mass-media. Avem o lege a presei din anul 1994, iar acest lucru spune foarte mult. Desigur, există multe provocări până când acest document va fi adoptat în lectură finală în Parlament, dar îi încurajez pe toți participanții din sală, precum și pe cei care ne urmăresc, să contribuie. Această lege nu poate fi pusă doar pe umerii a doi-trei experți sau, ulterior, doar pe cei ai membrilor Parlamentului care o vor vota. Cu toții știm să criticăm, dar haideți să contribuim, pentru că este important nu doar pentru breaslă, ci și pentru cetățeni, în calitate de consumatori de media”, a spus Tatiana Puiu, juristă și expertă media.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a subliniat că alinierea cadrului normativ la standardele Uniunii Europene reprezintă una dintre prioritățile majore ale autorităților în această perioadă. „Acesta este obiectivul nostru numărul unu – să ne racordăm, în primul rând, legislativ, la rigorile Uniunii Europene. Domeniul mass-media este unul foarte important pentru orice țară”, a declarat ministrul.
Totodată, el a recunoscut că problemele sectorului media persistă de ani de zile. „Din păcate, cel puțin din perspectiva mea, problemele au rămas aceleași”, a spus Cristian Jardan, referindu-se la inechitățile de pe piața media, care se restrânge constant și rămâne necompetitivă. Potrivit ministrului, atâta timp cât instituțiile media nu sunt independente financiar și prospere, este dificil de vorbit despre o dezvoltare reală a sectorului. În acest context, el a menționat că statul are responsabilitatea de a oferi instrumente pentru crearea unei piețe competitive, dar și de a contribui la o dezvoltare economică solidă, care să permită existența unor companii puternice, capabile să investească în mass-media.
Președinta Comisiei parlamentare Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-Media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a anunțat că adoptarea unei noi legi a mass-mediei, la care s-a lucrat în legislatura precedentă, este o prioritate cu termen clar, urmând să fie discutată și promovată până în luna iunie 2026. Deputata a menționat că procesul presupune nu doar adoptarea unei legi-cadru, ci și ajustări conexe ale Codului serviciilor media audiovizuale, necesare pentru alinierea la directivele europene și pentru participarea deplină a Republicii Moldova la programe precum Europa Creativă. Potrivit Lilianei Nicolaescu-Onofrei, accentul noii legislații trebuie pus pe transparența proprietății media, consolidarea mecanismelor de coreglementare și corelarea reglementărilor legale cu normele deontologice, iar aceste decizii trebuie luate „în urma unor discuții reale cu breasla”, astfel încât modificările să servească dezvoltării domeniului, nu doar bifării unor obligații formale.
Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a atras atenția asupra problemelor legate de reaua-voință a furnizorilor și distribuitorilor, care reduc semnificativ volumul producției autohtone. „Sunt absolut oripilată de câtă îndărătnicie există în rândul posturilor TV și radio de a nu produce propriul conținut. Pur și simplu nu pot să înțeleg cum poți obține licență și apoi, prin diverse tertipuri și presiuni, să reduci cotele de produs autohton, să nu produci nimic propriu și să eviți astfel legea. Colegii mei din monitorizare și licențiere se confruntă cu contracte care există doar pe hârtie, toate concepute ca să împiedice realizarea de producții locale.”
Totodată, Vițu a menționat problemele legate de lipsa transparenței privind proprietarii media: „Ne plac tare interpușii și ne ascundem în spatele lor. Nu ne asumăm responsabilitatea directă și evităm să recunoaștem cine stă efectiv în spatele instituțiilor media. A trebuit să venim cu modificări legislative pentru că, în primul an, unii nu voiau să dezvăluie sursele de finanțare. Nu pot să înțeleg cum poți să faci știri într-un singur studio și apoi să le refolosești pe patru-cinci posturi, schimbând doar grafica, culoarea sau burtiera, pretinzând că este un produs original 100%. Atâta timp cât va exista rea-credință în industrie, vor fi necesare reglementări suplimentare”, a spus președinta Consiliului Audiovizualului.
Amenințările, hărțuirea și intimidările rămân la cote ridicate, iar tipologia atacurilor s-a schimbat, luând o amploare tot mai mare în mediul online.
Jurista și experta media Tatiana Puiu a atras atenția asupra problemelor globale și locale legate de siguranța jurnaliștilor. „În ultimii zece ani au fost semnalate peste 2000 de alerte în lume privind siguranța jurnaliștilor. Vorbim despre ucideri, arestări, supravegheri, iar jumătate dintre aceste alerte provin din țări membre ale Uniunii Europene. Fiecare țară are realitățile sale, dar pot spune cu certitudine că, în Republica Moldova, există, la moment, un cadru legal suficient pentru activitatea firească a mass-mediei. Sigur însă, pentru îmbunătățirea activității economico-juridice mai este foarte mult de făcut.”
În paralel, Forumul a scos în evidență criza economică profundă a mass-mediei, în special prăbușirea pieței de publicitate.
Dumitru Țîra, CEO al Grupului de presă Realitatea, a atras atenția asupra problemelor legate de dependența pieței media de conținutul din străinătate și asupra necesității unui plan strategic pentru dezvoltarea mass-mediei regionale. „În Republica Moldova, avem 172 de televiziuni retransmise din Federația Rusă în rețelele noastre de cablu și încă 56 care difuzează conținut în limba rusă, bazat tot pe produs importat din Rusia. Faceți matematica: în total, în rețelele de cablu din țară avem 380 de televiziuni. Aceasta subliniază vulnerabilitatea și dependența sectorului nostru.”
Țîra a subliniat că media regională riscă să dispară fără o soluție sustenabilă: „Nouă ne trebuie o viziune strategică de dezvoltare și sustenabilitate a instituțiilor media. Este nevoie de un concept clar care să permită supraviețuirea mijloacelor mass-media regionale. Oricât de mulți bani s-ar investi, fără o strategie de dezvoltare, aceasta nu va rezista. Problema nu este doar numărul mare al instituțiilor, ci lipsa unei formule funcționale pentru supraviețuirea și prosperitatea lor.”
Problema este agravată de concurența neloială și monopolizarea pieței, precum și de migrarea bugetelor de publicitate către platformele globale: „Mass-media depinde astăzi de granturi, pentru că piața noastră este în scădere. În ultimii 15 ani, piața de publicitate din Moldova a scăzut cu 75%. În schimb, România, anul trecut, a depășit un miliard, iar Ucraina, chiar și cu războiul, nu a pierdut mai mult de 10% din piața publicitară. Concluzia este clară: această scădere este rezultatul unor decizii artificiale și conjuncturale, începând cu criza din 2009, continuând în anii următori, și influențată de factori politici, dar și de acțiunile unor manageri din breaslă, ceea ce a dus la degradarea pieței media. Publicitatea pe YouTube a adus zero lei la bugetul statului, dar a scos peste un milion din piața națională.”
O altă temă intens dezbătută la Forum a fost reglementarea spațiului online, inclusiv activitatea influencerilor și a platformelor digitale. Liliana Vițu a explicat că experiența internațională poate ghida măsurile locale: „Din discuțiile pe care le-am avut la Comisia Europeană, am înțeles că există deschidere pentru a stabili un minim de cerințe privind transparența. Este important ca publicul să știe dacă un conținut este plătit sau nu, dacă este publicitate, advertorial sau conținut jurnalistic și de unde provin banii. Aceasta este cam aceeași abordare ca și în cazul transparenței proprietății media și al surselor de finanțare – o distincție clară între conținut editorial și conținut plătit. Cel puțin cu aceasta putem începe.”
Președinta Consiliului Audiovizualului a spus și despre provocările generate de tehnologiile noi: „De asemenea, putem începe să reglementăm utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv deepfake-urile și impersonificarea cu ajutorul AI, pentru a preveni răspândirea informațiilor false.”
În cadrul evenimentului a fost abordată și o altă serie de probleme stringente cu care se confruntă mass-media locală și regională, accentuând provocările financiare, organizatorice și editoriale acumulate în ultimii ani, într-un context marcat de crize succesive. Participanții au vorbit deschis despre dependența majoră a redacțiilor de granturile internaționale, în special în lipsa unei piețe de publicitate funcționale, capabile să susțină presa independentă. Suspendarea sau reducerea unor finanțări externe a demonstrat cât de vulnerabile sunt multe instituții media, unele ajungând în imposibilitatea de a acoperi cheltuieli de bază, precum salariile sau chiria.
O altă problemă frecvent menționată a fost lipsa acută a cadrelor, atât în redacțiile naționale, cât mai ales în cele locale și regionale, unde jurnaliștii sunt nevoiți să îndeplinească simultan mai multe roluri – de la producerea conținutului până la distribuție, raportare și atragerea de fonduri. Această presiune constantă contribuie la epuizare profesională, fluctuație de personal și dificultăți în menținerea standardelor editoriale. În același timp, managerii media au subliniat că sustenabilitatea financiară rămâne una dintre cele mai mari provocări, în condițiile în care planificarea pe termen lung a devenit aproape imposibilă, iar redacțiile sunt nevoite să se adapteze rapid la schimbări politice, sociale și tehnologice.
Forumul Mass-Media a fost convocat de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Electronice (APEL), fiind desfășurat cu suportul Uniunii Europene, International Media Support (Danemarca), Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania), Institute for War and Peace Reporting, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Fundației Soros Moldova și DW Akademie (Germania).
Foto: Consiliul de Presă din Republica Moldova
