Cu aproape șase decenii în urmă, în apropierea satului Pripiceni-Răzeși din raionul Rezina, profesorul de istorie al școlii locale a descoperit scheletul unui dinoteriu. Această fosilă impresionantă a devenit, cu timpul, o „perlă” a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Acum, primăria comunei a decis să valorifice simbolic acea descoperire științifică, propunând instalarea, în centrul localității, a unei sculpturi dedicate dinoteriului. Proiectul, care a costat 140 de mii de lei, a stârnit însă nemulțumirea locuitorilor, care consideră că autoritățile publice locale ar trebui să acorde prioritate altor nevoi ale comunității.
Încă pe 1 iulie 2025, la adresa redacției noastre a venit un mesaj pe care nu l-am înțeles inițial, dar, persoana fiind de baștină chiar din Pripiceni-Răzeși, ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul. Lucru pe care îl facem, publicând doar mesajul prin care ne transmite următoarele: „Mai scuturați-i pe ai noștri, demolează monumentele care sunt în sat în loc să le restaureze și, pe postamentele vechi, vor să pună acel dinoteriu făcut pe banii din proiectul de la GAL „Trei Coline”. Mai bine să avem un dinozaur monument decât apă și canalizare, ca toate satele Moldovei.”
Consiliul comunei Pripiceni-Răzeși a luat decizia privind depunerea proiectului „Promovarea patrimoniului natural al satului Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina, prin crearea și instalarea în centrul satului a unei sculpturi dedicate dinoteriului (Deinotherium proavum)” în cadrul Apelului nr. 1/2025 din Programul LEADER, lansat de GAL „Trei Coline”.
Toți cei nouă consilieri, prin vot unanim, au susținut această inițiativă, asigurând cofinanțarea din bugetul local în mărime de minimum 20% din valoarea proiectului.
În luna martie a anului curent, GAL „Trei Coline” publică rezultatele concursului de granturi, în lista celor 16 proiecte selectate pentru finanțare fiind și două proiecte depuse de Primăria comunei Pripiceni-Răzeși, inclusiv proiectul de promovare a patrimoniului natural prin crearea și instalarea în centrul satului a unei sculpturi dedicate dinoteriului.
Din 18 proiecte, două au rămas fără finanțare. Este vorba despre Primăria Scorțeni, care a depus un proiect ce presupunea îmbunătățirea condițiilor pentru practicarea sportului și activităților de socializare prin instalarea unui foișor pe stadionul cu zonă de odihnă, și despre Primăria Ignăței, care și-a propus să doteze biblioteca din sat.
Am solicitat explicații de la GAL „Trei Coline” ca să înțelegem cu ce a fost mai bun proiectul legat de sculptura dedicată dinoteriului de la Pripiceni-Răzeși, în comparație cu celelalte două proiecte rămase fără susținere financiară.
„Un proiect aplicat pentru o măsură, de exemplu, concurează doar cu aplicațiile de la aceeași măsură. Proiectul „Promovarea patrimoniului natural al satului Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina, prin crearea și instalarea în centrul satului a unei sculpturi dedicate dinoteriului (Deinotherium proavum)” a fost singurul de la Măsura 1.3.1 – Crearea, consolidarea și extinderea utilităților turistice”, explică directoarea GAL-ului „Trei Coline”, Doina Pantaz.
Locuitorii din sat au înțeles din explicațiile autorităților că cei 140 de mii de lei erau destinați exclusiv acestui proiect și nu puteau fi redirecționați către alte idei de proiecte locale. .
Iată, de exemplu, ce a înțeles locuitoarea satului, Maria Teut: „Așa s-a spus, că a fost un grant și, dacă nu-l acceptau, pur și simplu se pierdea, adică banii nu puteau fi folosiți pentru altceva. Erau strict numai pentru dinozaur, pentru altceva nu. Așa ni s-a explicat, dar nu știu cât de corectă este informația. Și nu știu dacă se putea face altceva legat de turism. Cred că ei au găsit asta ca unica idee cu dinozaurul, doar că nu l-au făcut cum trebuie.”
Potrivit Doinei Pantaz, care ne-a explicat mai sus cum proiectele sunt selectate pe măsuri și că la această categorie a fost depusă o singură aplicație, fondurile nu puteau fi redirecționate către alte tipuri de măsuri.
„Regulile Programului LEADER nu permit trecerea resurselor de la o măsură la alta, chiar dacă la una rămân bani nevalorificați, iar la alta sunt mai multe aplicații decât resurse”, susține Doina Pantaz.
Respectiv, nici unul dintre cele două proiecte depuse de primăriile Scorțeni și Ignăței nu a concurat cu cel al Primăriei comunei Pripiceni-Răzeși, care a fost singurul aplicant la măsura destinată creării, consolidării și extinderii utilităților turistice.
Sculptură sau dinozaur din tablă?
În centrul satului se afla un monument vechi care reprezenta o familie. În arhiva redacției noastre am putut găsi imagini cu acel monument, care a fost mutat în parcul din localitate, pe terenul de joacă al copiilor, iar pe postament a fost instalată copia dinoteriului. Aceasta, însă, a trezit nemulțumiri în rândul localnicilor și al celor care tranzitează localitatea, „sculptura” fiind vizibilă de la drumul central, doar că nu seamănă cu scheletul deinoteriului care a fost descoperit prin părțile locului, spun trecătorii.
Jurnaliștii „Rezina în Obiectiv” au constatat și alte neclarități: lipsa plăcuței informative obligatorii, absența consultărilor publice și întrebări privind calitatea execuției.
În descrierea proiectului este menționat că monumentul va fi realizat din „materiale durabile, metalice, cu înălțimea de 1,5 metri și lungimea de 2,5 metri, conform caracteristicilor acestui animal preistoric”.
Lucrarea a fost elaborată de o firmă din raionul Căușeni, care a fost selectată după analiza a trei oferte, prețul incluzând și serviciile de livrare. Proiectul a costat 140 000 de lei, dintre care 28 000 de lei au constituit contribuția primăriei, iar 112 000 de lei au fost oferiți prin GAL „Trei Coline”.
Potrivit Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), este obligatoriu ca plăcuța informativă să fie instalată la locul proiectului subvenționat. Instituția ne-a comunicat că „plăcuța este instalată și dovada a fost prezentată”. Cum însă, la fața locului, aceasta lipsește, am solicitat clarificări de la Doina Pantaz.
„În momentul monitorizării noastre la locul investiției, plăcuța era realizată. Dovada am atașat-o la fișa de monitorizare în teren. Reprezentanții primăriei urmau s-o fixeze de suportul care va ține și panoul informativ, când acesta va fi gata. Ei au argumentat că, dacă o fixează de platforma de beton, nu va fi suficient de vizibilă, pentru că nu e la nivelul ochilor”, explică directoarea GAL-ului „Trei Coline”.
Un proiect aprobat fără consultări publice
Cu privire la consultările publice despre necesitatea unui astfel de proiect, primarul Iacob Frunză recunoaște că acestea n-au fost organizate: „Deși consultări publice separate pentru acest proiect nu au fost organizate la nivel local, subiectul protejării și promovării patrimoniului natural legat de dinoteriu se regăsește în Strategia de Dezvoltare Locală a GAL „Trei Coline”, document elaborat în mod participativ și consultat public înainte de adoptare. Iar în Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Pripiceni-Răzeși 2021–2026 avem un obiectiv separat privind „punerea în valoare a patrimoniului cultural al localității”. Astfel, ideea a fost deja validată la nivelul comunității prin procesul de planificare strategică.”
Am încercat să aflăm de la AIPA dacă a fost aprobat raportul depus de Primăria comunei Pripiceni-Răzeși și ni s-a comunicat că acesta corespunde cerințelor solicitate și a fost aprobat. În cazul acestui proiect de valoare mică nu a fost necesară o verificare la fața locului.
„Aceasta nu e nicio copie, e o caricatură”
Primarul susține că locuitorii comunei sunt mulțumiți de implementarea acestui proiect: „Din discuțiile avute cu locuitorii după instalarea sculpturii, majoritatea s-au arătat mulțumiți și mândri că satul lor are acum un simbol care amintește lumii întregi de descoperirea paleontologică de la Pripiceni-Răzeși. Sculptura a devenit un punct de interes local, apreciat atât de vizitatori, cât și de localnici, contribuind la dezvoltarea turismului rural și la consolidarea identității comunitare”, spune Iacob Frunză.
De cealaltă parte, oamenii au alte păreri și se arată nemulțumiți de investiția făcută și de calitatea lucrării, care lasă mult de dorit în raport cu banii investiți.
Scriitoarea Mihaela Perciun este chiar fiica profesorului de istorie Pavel Perciun, care, prin 1966, în apropierea satului Pripiceni-Răzeși, a descoperit accidental, împreună cu elevii săi, scheletul care se află acum la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Mihaela era foarte mică pe atunci, dar își amintește cum tatăl său a scris o scrisoare prin care a informat administrația muzeului despre această descoperire, cum s-au făcut săpături arheologice, la care asistau, cu mult interes și curiozitate, copiii din sat.
„Aceasta nu e nicio copie, e o caricatură. Nici măcar nu e un proiect care să fie de interes pentru publicul larg. Făcut din tablă, arată foarte ciudat. Marea majoritate râd de idee, întrebându-se cui i-a venit această prostie să cheltuie niște bani publici sau niște bani pe care nu i-a muncit”, presupune Mihaela Perciun.
Evident că am întrebat-o și dacă, totuși, autoritățile publice locale sau raionale, ori chiar și societatea civilă, ar vrea să valorifice această descoperire importantă, ce mai exact s-ar putea întreprinde.
„Ar fi fost frumos și eficient dacă, cu acei bani, se organizau mai multe excursii cu clase de elevi din comuna Pripiceni-Răzeși, dar și din alte localități din raionul Rezina, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, acolo unde se află exponatul original, pentru ca elevii să-l vadă și să înțeleagă ce a fost, cum a fost, să cunoască unde și când a fost descoperit”, crede Mihaela Perciun.
Jurnalistul Vasile Gobjilă își amintește de perioada când clubul din sat era plin de tineri, iar cele mai multe întâlniri aveau loc anume la monumentul din preajmă, care reprezenta o familie. De câte ori trecea prin centrul satului și vedea monumentul, își amintea de anii tinereții sale. Dar acum, când vede în loc această caricatură, zice că parcă i-au fost șterse toate amintirile.
„Au fost niște bani cheltuiți. Mai bine făceau vreo fântână într-o mahala, la niște oameni. Administrația trebuie să colaboreze cu sătenii. La noi e greu cu apa. Când intri într-un sat, la prima fântână te oprești să bei apă.
Ce ține de acel monument care reprezenta o familie – s-a găsit un prostănac și i-a rupt o mână. Iată, acel monument trebuia restaurat și lăsat în locul unde a fost”, spune Vasile Gobjilă, fiind susținut și de un tânăr din sat, Cristian, care adaugă că „această copie a dinoteriului au încercat să o facă, dar se vede că nu prea le-a reușit”.
O altă locuitoare a satului, Maria Teut, crede că acest proiect a costat prea mult și că, de acești bani – adică 140 de mii de lei – se putea ilumina parcul, pe unde îi este frică să meargă pe timp de noapte, fiind și în beznă, dar și cu trotuare deteriorate.
„Proiectul pare să fie prea scump, mai ales că fundamentul era deja de la alt monument care era acolo. În general, lumea, de exemplu, și-ar fi dorit mai bine lumină în parc pe timp de noapte, că te temi să mergi printre copaci și pe trotuarele astea deteriorate”, susține Maria Teut.
Primăria comunei Pripiceni-Răzeși planifică o ceremonie de inaugurare a dinoteriului imediat ce va fi gata și panoul informativ care va descrie istoria descoperirii și importanța speciei.
