Provocările actuale cu care se confruntă Europa în materie de libertate, securitate și prosperitate, alături de instabilitatea geopolitică, războiul din Ucraina, amenințările externe și presiunile asupra democrației, au fost principalele subiecte abordate în cadrul conferinței „Europa amenințată: Libertate, Securitate și Prosperitate”, organizată la Chișinău de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, în parteneriat cu ALDE Party și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.
Raimar Wagner, directorul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, responsabil pentru România și Republica Moldova, a trecut în revistă mai multe exemple concrete de dezinformare și atacuri hibride.
Cu referire la Germania, a vorbit despre o poveste falsă răspândită de presa rusă în 2016, privind violul unei fete germane de către migranți, incident care a dus la proteste și tensiuni sociale. A amintit și despre atacul cibernetic din 2015, când hackeri ruși au furat date și au blocat sistemul informatic al Parlamentului german.
Referindu-se la Republica Moldova, Wagner a vorbit despre alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, când Rusia ar fi influențat rezultatele prin cumpărare de voturi, atacuri cibernetice și dezinformare masivă.
„Referendumul din Moldova a trecut doar cu 50,4%. Victoria a fost dureros de greu obținută, cu voturile din diaspora. Serviciul de Informații și Securitate a dezvăluit că Moscova a cheltuit aproximativ 55 de milioane de dolari pentru a influența alegerile locale de anul trecut, prin finanțare ilegală și propagandă, ajutând candidații pro-ruși să câștige în regiuni-cheie. În ajunul votului prezidențial, alertele false cu bombă au vizat secții de votare din diaspora. Cu toate acestea, alegătorii au ieșit la urne în număr mare. Democrația Moldovei s-a clătinat sub presiune, dar nu s-a frânt”, a declarat Raimar Wagner.
Directorul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate a adus și cele mai recente exemple din România, unde alegerile prezidențiale au fost anterior anulate din cauza interferențelor externe, atacuri cibernetice și dezinformare pe Telegram chiar în ziua scrutinului.
„În această lună, când românii s-au prezentat la vot într-un scrutin prezidențial decisiv, autoritățile au tras un semnal de alarmă în fața unei explozii de dezinformare atribuite Rusiei. Alegerile fuseseră deja anulate în decembrie, tocmai din cauza amestecului străin. În scrutinul reluat a avut loc un incident grav: platforma Telegram a trimis un mesaj tuturor utilizatorilor din România, pretinzând că guvernele occidentale încearcă să reducă la tăcere vocile conservatoare. Să știți că și eu am primit mesajul în ziua alegerilor pe telefon. Fondatorul platformei, cetățean rus, a promovat această narațiune chiar în ziua alegerilor, un act sfidător, condamnat de oficialii români ca interferență străină neautorizată. În același timp, principalul candidat de extremă dreapta, George Simion, a vorbit despre 1,8 milioane de decedați care s-ar putea trezi din morți și să voteze”, a completat Wagner.
Vicepreședintele ALDE Europe și europarlamentarul Dan Barna a trasat o imagine clară a noii realități europene: „Vreau să spun că lumea, așa cum o știam noi după al Doilea Război Mondial, s-a schimbat și se schimbă semnificativ în acești ani. Poate pentru că generațiile care au trăit războiul au început să dispară, și poate asta explică de ce, la 80-100 de ani după un conflict, perspectiva unui alt război devine din nou actuală. Umanitatea uită ce înseamnă tragedia, uită ce a însemnat atunci al Doilea Război Mondial, pentru că bunicii noștri, în mare parte, nu mai sunt. Și tindem să repetăm greșelile. Acesta este, poate, un lucru la care merită să cugetăm.”
Barna a apreciat reacția autorităților moldovene privind războiul informațional dus de Rusia: „Republica Moldova este un model de capacitate de adaptare rapidă la această influență pe care Rusia o desfășoară de ani de zile în Europa. Poate pentru că sunteți mai aproape de Rusia, poate pentru că s-a dezvoltat această experiență și înțelegere a recunoașterii unor tipare.”
Europarlamentarul a vorbit și despre sprijinul masiv al UE: „Curând va veni prefinanțarea de aproape 350 de milioane de euro. Apoi, pe măsură ce programul va fi implementat, vor veni și restul sumelor. E o provocare mare pentru o economie și un buget precum cel al Republicii Moldova. Valorificarea a 1,9 miliarde de euro în 3 ani nu e o sarcină ușoară. Și vă spun asta din experiența prin care a trecut România. Sper să nu faceți aceleași greșeli pe care le-a făcut țara vecină.”
Fedir Venislavskyi,deputat al partidului „Sluga Naroda”, membru al Verkhovna Rada și președintele Comisiei Parlamentare pentru Securitate și Apărare, a avertizat că Rusia este principalul pericol pentru viața normală a cetățenilor Europei și ai întregii lumi civilizate: „Rusia a testat unitatea Occidentului în 2008, când a atacat Georgia. Sunt convins, ca jurist, ca expert în domeniul dreptului, că dacă Uniunea Europeană ar fi arătat atunci hotărâre și fermitate, nu ar fi avut loc nici ocuparea Crimeei în 2014. Și dacă întreaga lume s-ar fi mobilizat în 2014, când tendințele expansioniste ale Federației Ruse erau deja evidente, probabil că nici războiul din 2022 nu ar fi început.
Astăzi, experiența Ucrainei, care de peste trei ani rezistă uneia dintre cele mai „puternice” armate din lume, arată că acel „monstru” creat de Rusia nu este atât de înspăimântător. Dacă analizăm acești trei ani și câteva luni de război, putem afirma că Ucraina deja a învins – pentru că a supraviețuit. Rusia nu a reușit să învingă Ucraina nici în trei zile, nici în trei săptămâni, nici în trei luni.
Dacă ne uităm la realizările Rusiei pe câmpul de luptă, vedem că, în afară de primele câteva săptămâni, nu au obținut nici măcar victorii tactice, cu atât mai puțin strategice. Câțiva metri cuceriți și apoi pierduți din nou nu pot fi numiți succese – decât pe canalele de propagandă.”
Venislavskyi a criticat și ezitările unor parteneri occidentali: „Dacă Ucraina ar fi primit în 2022 rachetele pe care Germania spune abia acum că este pregătită să le ofere, războiul poate s-ar fi terminat demult. Dacă am fi primit avioane în 2022 sau la începutul lui 2023, nu în 2024, războiul ar fi putut avea o altă direcție. Iar acum, chiar dacă avem avioane F-16, nu avem radarele sau rachetele cu rază lungă de acțiune care să ne permită să ne apărăm eficient. Trei ani de război au arătat că Putin nu se va opri și că scopul său este distrugerea Ucrainei ca stat suveran. Și noi știm că nu va reuși. Dar dacă, ipotetic, ar reuși – nu se va opri acolo. Va merge mai departe, spre Europa.”
Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a subliniat apropierea Moldovei de zona de conflict: „Suntem la 60 de km de Odesa, la frontiera Republicii Moldova, și avem 1200 de km de frontieră cu Ucraina, ceea ce înseamnă că sentimentul nostru este strâns legat de spiritul de securitate – sau de insecuritate – pe care îl resimțim. Sigur că nu ne dorim ca singura strategie de securitate a Republicii Moldova să fie rugăciunea, ci să facem parte dintr-un proces care să conducă la o pace justă, dreaptă în Ucraina, care să încheie acest război necruțător, nemilos și nedrept. În același timp, trebuie să înțelegem ce se va întâmpla după această pace care, inevitabil, se va produce.”
Avertizând asupra consecințelor și riscurilor economice, Munteanu a precizat: „Până în acest moment, trei ani și ceva de război au cauzat un milion de victime – morți și răniți, civili și militari, în primul rând în Ucraina. Peste 6,8 milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească țara. Iar 3,7 milioane de ucraineni sunt persoane care și-au părăsit propria locuință și s-au strămutat pe teritoriul țării. Astea nu sunt doar statistici pe care le citim în ziar, ca să ne informăm. Astea sunt vieți distruse, sunt familii sfâșiate, sunt comunități rase de pe fața pământului. Pentru că războiul este o expresie vie a crimelor împotriva umanității.”
