Ultimul timp am avut ocazia să discut cu câteva doamne, bibliotecare la bibliotecile publice din raionul Rezina, despre munca lor. Activând, de bază, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (sunt jurnalist, dar și bibliotecar), am fost curioasă să aflu mai multe despre condițiile de muncă ale colegelor mele din teritoriu. Printre multe alte aspecte, cunoscute și necunoscute publicului larg, unul îi afectează și pe bibliotecari, și pe utilizatorii și vizează deopotrivă și autoritățile publice locale: calculatoarele „îmbătrânite” din biblioteci, care și-au depășit deja orice termen de exploatare și ar trebui să fie schimbate cu altele, noi. Doar că nu se știe când se va întâmpla acest lucru…
În perioada anilor 2012–2018, bibliotecile publice din Republica Moldova au trecut printr-un proces de modernizare, datorită Programului Novateca – o inițiativă implementată de IREX Moldova, cu sprijinul Fundației Bill și Melinda Gates și al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Programul a avut ca scop transformarea bibliotecilor în centre comunitare moderne, adaptate nevoilor cetățenilor. Peste 1.000 de biblioteci publice din întreaga țară au fost transformate și modernizate, devenind veritabile centre comunitare. Bibliotecile au fost echipate cu peste 4.000 de calculatoare și 400 de tablete, asigurând acces gratuit la Internet pentru peste 1 milion de cetățeni.
În raionul Rezina, 35 de biblioteci publice au fost susținute de APL II prin realizarea cerințelor în dezvoltarea bibliotecilor conform programului Novateca, ca rezultat instituțiile fiind dotate, în anul 2016, cu computere originale și performante și protejate de acumulatoare originale contra scurtului circuit de curent electric (fapt ce îmbunătățește durata de viață a computerului), imprimante multifuncționale, boxe și alte accesorii etc.
Cristina Oncea, director interimar al Bibliotecii publice raionale „Mihai Eminescu” din Rezina ne-a comunicat următoarele: „Calculatoarele din proiectul Novateca sunt deja destul de uzate. Funcționează, dar nu așa cum ar trebui. E greu să le oferi utilizatorilor un serviciu de calitate în aceste condiții. În plus, chiar atunci când avem instruiri profesionale online, noi, bibliotecarii, apar mereu probleme: poate să nu funcționeze camera, se oprește imaginea, sunetul. Același lucru și cu tabletele, care au fost eliminate, pentru că uzura morală nu mai permite să fie folosite eficient. Avem în bibliotecă un calculator care nu funcționează deloc și altele 13 care ar fi bine să fie schimbate cu altele noi, mai performante. Avem și un calculator, practic nou, pe care l-am obținut într-un proiect, dar e prea puțin pentru nevoile bibliotecii noastre.” Cristina Oncea spune că a discutat la o ședință, prin ianuarie, cu bibliotecarele din raion despre starea tehnică a calculatoarelor și multe dintre ele s-au plâns de proasta funcționare a calculatoarelor din dotare.
Bibliotecarii aplică în diverse proiecte, ca să redreseze măcar puțin situația, cum e și cazul Alexandrei Socol de la Biblioteca Publică „Afanasie Talpă” din satul Țahnăuți: „Am achiziționat un laptop în cadrul unui proiect. Mai avem unul din programul Novateca, dar este deja depășit, ca și alte două calculatoare, achiziționate cu același prilej, care nu funcționează. Am avut multe instruiri pe parcursul anilor cu beneficiarii seniori, au fost exploatate la maximum aceste calculatoare și clar că gradul lor de uzură este corespunzător”, explică bibliotecara.
O situație similară e și la Piscărești. Bibliotecara Maria Negară a spus: „Calculatoarele din biblioteca noastră funcționează, dar nu sunt chiar bune, pentru că au deja vreo nouă ani, fiind achiziționate prin programul Novateca. Avem doar două calculatoare, dar e foarte puțin pentru toți doritorii de a le accesa, chiar dacă satul este mic. Două calculatoare la cei circa 140 de utilizatori activi este foarte puțin, ne-ar trebui să avem măcar patru. Am atins această problemă la diferite întruniri la Biblioteca raională, sperăm să se rezolve ceva.”
Am făcut o solicitare de informații la Secția Cultură a Consiliului raional Rezina anume pe acest subiect și am primit un răspuns din care am reținut că „bibliotecile din Rezina nu au declarat că duc lipsă de computere” și că „în anul 2024, în baza rapoartelor de activitate a bibliotecilor din raion, nu a fost înregistrată lipsa echipamentelor IT.” Însă chiar dacă ar fi așa, specialiștii de la Secția cultură își pot aduce cu ușurință aminte că au trecut deja mai bine de nouă ani de când bibliotecile din Rezina au fost dotate cu calculatoare prin programul Novateca, iar unele calculatoare au și peste zece ani, o „vârstă” prea înaintată pentru un calculator, în condițiile în care tehnologiile avansează foarte rapid și noile programe și softuri sunt, practic, incompatibile cu niște calculatoare atât de vechi.
Specialiștii de la Secția raională de cultură opinează că „dacă ar exista un plan de dotare cu echipamente a unei biblioteci, cu echipamente IT, inițial va fi aprobat de fondatorul bibliotecii publice (consiliul sătesc, primarul localității)”. Și ei au, parțial, dreptate: potrivit Legii bibliotecilor, grija de a întreține și a moderniza bibliotecile ține de administrațiile locale, doar că de cele mai multe ori, primăriile nu alocă bani cu anii nici măcar pentru achizițiile de carte. „Nu sunt bani”, e ceea ce aud cel mai des bibliotecarele, când merg cu cereri pe la primării. Și ele își rezolvă problemele cum pot.
E adevărat și faptul că nu există un standard absolut privind câți ani ar trebui să fie utilizate calculatoarele într-o bibliotecă, dar recomandările generale se bazează pe factori precum performanța, securitatea și nevoile utilizatorilor. În general, 5–7 ani este durata maximă de viață recomandată pentru calculatoarele dintr-o bibliotecă publică sau școlară, iar dacă acestea sunt folosite intens (de exemplu, pentru aplicații moderne, multimedia, editare video etc.), termenul de exploatare este, de obicei, de 3-5 ani. După care se recomandă să fie înlocuite cu altele noi, deoarece aplicațiile și site-urile web devin mai solicitante, sistemele de operare se învechesc și nu mai primesc actualizări, devenind vulnerabile și, în fine, software-ul modern nu mai este compatibil cu hardware sau sisteme vechi. În plus, și costurile de întreținere cresc, deoarece e destul de costisitor să întreții sau să repari calculatoare foarte vechi.
