Importanța unei societăți civile puternice este crucială pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. În fața noilor reglementări și provocărilor politice, aceasta are rolul unui mediator, dar și al unui educator, explicând societății complexitatea proceselor politice și luptând împotriva dezinformării.
Pe 13 noiembrie 2024, la Chișinău, a avut loc conferința internațională „Strengthening Civil Society in Eastern Partnership Countries. The case of Moldova, Ukraine and Republic of Georgia” („Consolidarea societății civile în țările Parteneriatului Estic. Cazul Moldovei, Ucrainei și al Georgiei”), un eveniment dedicat evaluării și consolidării societății civile în Moldova, Ucraina și Georgia. Conferința, organizată de Forumul European Liberal (ELF) cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF), a reunit oficiali, experți și reprezentanți ai societății civile din Uniunea Europeană și Europa de Est, pentru a discuta despre rolul esențial pe care îl joacă societatea civilă în perioadele de transformare politică.
În deschiderea evenimentului, Violetta Pashutina (ELF), Raimar Wagner (FNF) și prof. univ. dr. Rodica Grama (Acțiunea Liberală, Moldova) au subliniat importanța unei societăți civile puternice și reziliente pentru integrarea europeană. Magdalena Poirier, șefa Secției presă și cultură la Ambasada Republicii Federale Germania în Chișinău, a abordat rolul crucial al societății civile în dezvoltarea democratică, subliniind sprijinul german pentru statele din Parteneriatul Estic. „Societatea civilă trebuie să fie o voce puternică în momentul în care țările își adaptează legislația și reglementările la standardele UE”, a spus Poirier.
Programul conferinței a inclus paneluri de discuții și dezbateri ce au acoperit atât lecțiile învățate de statele membre recent integrate în UE (România, Bulgaria, Croația), cât și provocările întâlnite în Polonia, Ungaria și Slovenia, țări care, în prezent, se confruntă cu dificultăți în relația cu Uniunea Europeană. Cristian David (Institutul pentru Libertate și Democrație, România), Zinaida Zlatanova (Institutul Liberal pentru Analiză Politică, Bulgaria) și Marijana Puljak (deputată în Parlamentul Croației) au împărtășit experiențele acestor state în procesul de integrare, evidențiind lecțiile de bună guvernanță și adaptare legislativă.
„Spre exemplu, Cristian David a arătat că, până la urmă, varianta câștigătoare în România a fost Pactul de la Snagov, că toată societatea civilă, toate partidele, în ciuda disputelor, în ciuda certurilor, au avut un pact în care au crezut și de la drumul acela nimeni nu s-a abătut. Iar după ce obiectivul final, adică accederea în Uniunea Europeană, a fost îndeplinit, opoziția democratică și jocul democratic s-au reluat, inclusiv de societatea civilă. Acesta este și mesajul vorbitorilor în acest proiect, al tuturor vorbitorilor – că guvernele trebuie să asculte ce spune societatea civilă, chiar dacă este critică, pentru că a fi pentru Uniunea Europeană nu înseamnă doar a merge în acord cu puterea, ci înseamnă și gândire critică. S-a vorbit mult despre problemele din societate, dar vedem că și în țări europene, cum e Ungaria (încă!), vedem că s-au schimbat legile pentru a putea pedepsi societatea civilă. Nici Uniunea Europeană nu-ți garantează că lucrurile nu pot merge într-o direcție greșită. Asta a fost alta dintre lecțiile pe care vorbitorii noștri le-au transmis celor prezenți la Chișinău: că proiectul de modernizare a statului nu se termină odată cu aderarea la Uniunea Europeană, ci și după aceea e nevoie ca cineva să stea să se uite dacă regulile democratice sunt respectate”, a relatat, pentru „Rezina în Obiectiv”, Raimar Wagner, Directorul de țară pentru Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate în România și Republica Moldova și amfitrionul acestui important eveniment.
Conferința a fost precedată de două zile în care au avut loc câteva ateliere de lucru, unde experții din Europa de Est, împreună cu reprezentanți din Georgia, Armenia, Ucraina și Moldova, au constatat că au fost foarte multe diferențe în evoluția statului de drept în cadrul țărilor mai noi din UE, cele mai multe din centrul și estul Europei, și au discutat mult despre cum se poate transfera această experiență în recomandări concrete pentru societatea civilă din Moldova și Ucraina, precum și pentru societățile civile din Georgia și Armenia, pentru a evita greșelile comise de statele Europei de Est care s-au integrat anterior în UE.
Ultima sesiune a conferinței a fost dedicată unei discuții privind pregătirea societății civile din Moldova și Ucraina pentru integrarea în UE. Igor Munteanu (Acțiunea Liberală, Moldova), Violetta Pashutina (Land of Freedom Foundation, Ucraina), împreună cu Georgi Sirbiladze (Institutul Europa-Georgia, Georgia) și Hasmik Harutyunyan (Platforma societății civile UE-Armenia, Armenia) au subliniat atât progresele înregistrate, cât și nevoile specifice ale acestor state pentru atingerea standardelor UE, comparând situația din toate aceste state referitor la relația cu Uniunea Europeană.
S-a menționat în toate aceste discuții că, în fața incertitudinilor provocate de schimbări, iar în aceste vremuri de tranziție oamenii pot deveni – și mulți devin! – vulnerabili la manipulare și extremisme de tot felul, societatea civilă poate crea un sentiment de apartenență și coeziune, poate oferi un spațiu sigur pentru reconectare și pentru a construi o comunitate rezilientă. Raimar Wagner a subliniat că este extrem de important să li se vorbească oamenilor „pe limba lor” – indiferent care este aceasta! – despre ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană: „Câți oameni dintre cei pe care poate că îi doare grija zilei de mâine, cum să-și achite factura la energie și alte asemenea lucruri, înțeleg conceptul de „stat de drept”? Trebuie mai multă societate civilă, mai multă media, mai multe campanii, mai multă informare, mai multă prezență a guvernului în teritoriu. Nu doar dând ordine, ci ascultând oamenii. Una dintre marile probleme ale Moldovei, în acest moment, este că nimeni nu mai ascultă pe nimeni. Multă lume crede că deține adevărul în ultimă instanță. Plus lipsa de încredere unii în alții, care întotdeauna e o mare problemă.”
Cât privește societatea civilă din Republica Moldova, Wagner a remarcat că „societatea pro-europeană din Moldova – s-a văzut la acest referendum – și ea este divizată, iar acest pericol, de a rămâne divizată, persistă. Referendumul a trecut, alegerile prezidențiale au trecut, urmează alte alegeri, dar e nevoie ca dincolo de diferențele și animozitățile politice, să existe un dialog pe tema accederii în Uniunea Europeană. Pentru că guvernul nu poate să ducă toate reformele de unul singur, fără un suport popular. Dacă nu există colaborare și dialog, și un suport popular, atunci procesul va fi încetinit. În loc ca unele reforme să dureze un an, vor dura doi ani. Se pot institui mecanisme de dialog, dar aceste mecanisme trebuie să fie reale și să sporească.”
În încheierea conferinței, participanții și-au reafirmat angajamentul de a contribui la consolidarea societății civile în țările Parteneriatului Estic. Evenimentul a reprezentat un pas important în procesul de pregătire a societăților civile pentru provocările și responsabilitățile pe care le reclamă aderarea la Uniunea Europeană.
