A mai trecut un miez de Ghenar, marcat de Eminescu și de Ziua Culturii Naționale. În această zi, ne-am amintit de geniul literaturii naționale și l-am omagiat. Unii – din obișnuință, alții – din cauza că așa o impune funcția sau poziția socială, și mai alții – că e la modă ca în ziua de 15 ianuarie să faci poze la un bust cu chipul Poetului… Dar, spre fericirea noastră, mai sunt suflete de oameni îndrăgostite pe bune de creația lui Mihai Eminescu, care o cunosc nu pe dinafară și pentru care Eminescu azi e mai actual decât oricând.
Asemenea oameni am întâlnit la ședința Cenaclului literar-muzical „La steaua…”, care activează pe lângâ Palatul raional de Cultură „Nicolae Lupov” din Rezina, fiind diriguit deja de patru ani de Liuba Stavinschi, specialist principal, metodist în domeniul creației populare în instituția respectivă. S-a consumat evenimentul în după-amiaza zilei de 15 ianuarie, fiind încărcat de emoții pozitive, omenești, de îndemnuri la lectură, cumsecădenie, dăruire necondiționată de dragoste și empatie.
Au deschis ședința cenaclului copilași de la grădinița nr. 2 „Andrieș” din orașul Rezina, care cu inocența lor copilărească l-au întrebat pe codru ce mai face și de ce se leagănă „fără ploaie, fără vânt”, le-au vorbit celor prezenți despre feeria nopții, în care „totu-i vis și armonie” și în care păsărele, somnoroase, se adună pe la cuiburi și se ascund în rămurele, ca să meargă la somn… Pentru străduință, micuții au fost răsplătiți cu puzzle din partea AO „Nufărul”, asociația care a susținut financiar desfășurarea activității.
Apoi Lia Gheorghiță ne-a interpretat „Mai am un singur dor” – piesă care face parte din conținutul CD-ului Fanfarei „Plai Nistrean” (conducător – Ion Stavinschi), lansat în toamna anului trecut. Cu fragmente din creația eminesciană au venit în fața publicului elevele clasei a XI-ea a Liceului teoretic „Alexandru cel Bun” din Rezina Ecaterina Soloviova („Luceafărul”) și Alexandrina Corcescu („Ce e amorul?”). La manifestare, elevele au fost însoțite de diriginta lor, Ala Nistor.
Adevărate clipe de revelație ne-au prilejuit prezența și cuvântul rostit ale profesoarei Liceului teoretic „Evrica” din orașul Rîbnița, Ala Mîrza-Turbal, pe care o cunoaștem și drept un poet foarte talentat. Fiind întrebată de către moderatorul Liuba Stavinschi despre locul și rolul creației eminesciene în viața dumneaei, Ala Mîrza-Turbal ne-a condus imaginar în copilăria dânsei, când, îndemnată și îndrumată de către părinți, citea și declama cu dragoste din Eminescu. Apoi ne-a citit din poezia proprie, dedicată poetului-nepereche. Tot din creația doamnei Mîrza-Turbal ne-a declamat și eleva clasei a XI-ea a Liceului teoretic „Evrica”, Valentina Surdu.
Totodată, menționăm aici că, recent, Ala Mîrza-Turbal a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” în Concursul literar din cadrul Salonului Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă”, ediţia a II -a, Fundu Moldovei, Suceava, director fondator Limona Rusu, organizat de Societatea Culturală Apollon-România, Consiliul Judeţean Suceava, Primăria comunei Fundu Moldovei, Suceava, Centrul Cultural Bucovina şi Academia Internațională de Literatură și Artă România.
„De ce nu-mi vii” și „Pe lângă plopii fără soț” – aceste două romanțe pe versurile lui Eminescu ne-au fost interpretate de către Ghenadie Lefter, conducător artistic la Casa de Cultură Țareuca. Canavaua sărbătorii de cinstire a lui Mihai Eminescu și a Culturii Naționale a fost completată iscusit de un solo la trompetă, „Pe la chindii”, interpretat de Ion Stavinschi.
Rezineanul Igor Ghilaș ne-a impresionat plăcut, și de această dată, cu vastele-i cunoștințe în ale creației eminesciene, îndemnându-ne să ne amintim, împreună, de mai multe dintre poeziile lui Eminescu. Iar Valentina Lachi ne-a copleșit cu încă o romanță – „Să-mi dai scrisorile-napoi”, dar și cu multele și sincerele cuvinte de recunoștință și de dorință de a mai participa la asemenea manifestări culturale.
O filă aparte a ședinței din 15 ianuarie curent a Cenaclului literar-muzical „La steaua…” a constituit-o incursiunea în istoria apariției bustului lui Mihai Eminescu în orașul nostru. Încă în procesul de pregătire a ședinței cenaclului, Liuba Stavinschi m-a întrebat în ce an a fost inaugurat acest bust. I-am răspuns că, pare-mi-se, în 1989, spunându-i totodată că la tema dată ar avea ce să ne vorbească jurnalista Liuba Catrinici, or, din câte cunosc, dumneaei a fost implicată nemijlocit în această operă demnă de apreciere. Doamna, cu plăcere, a dat curs invitației la ședința cenaclului și ne-a comunicat informație, care, cred, o cunosc prea puțini rezineni.
„În anul 1988, am citit în „Literatura și Arta” că, undeva, într-o curte din Chișinău, se află un bust al lui Mihai Eminescu și că autorul este disponibil să-l ofere celui care dorește. Am vorbit cu redactorul ziarului la care activam, „Farul Nistrean”, am scris despre asta și am anunțat o campanile de colectare de fonduri pentru a putea aduce bustul lui Mihai Eminescu la Rezina”, își amintea Liuba Catrinici.
Dar inițiativa jurnaliștilor de la „Farul Nistrean” a generat o atitudine ostilă din partea celor de la comitetul raional de partid, care, în definitiv, a cedat sub valul de susținere din partea locuitorilor raionului a inițiativei, dar, probabil, și al vremurilor, care se schimbau. Mai mult – în anul 1990 inițiativa jurnalistei Liuba Catrinici a fost apreciată de către aceleași organe de partid prin înmânarea unei scrisori de mulțumire, scrisoare pe care doamna ne-a adus-o s-o vedem și noi.
Inițiativa a reușit și, la 15 iunie 1989, în ziua trecerii la cele veșnice a Marelui Eminescu, bustul din centrul orașului Rezina a fost inaugurat. Igor Ghilaș și-a amintit cum atunci a fost solicitat să scrie alocuțiunea prim secretarului comitetului raional de partid, Vasile Domenti. În lipsa acestuia de la ceremonie (fusese nevoit să plece într-o deplasare de serviciu), textul a fost citi de către primarul Rezinei de atunci, Anatolie Chirița.
Revenind la ședința cenaclului, vom menționa regretul dnei Liuba Catrinici, potrivit căreia până în prezent bustul Poetului rămâne fără inscripțiile, care, de obicei, sunt aplicate pe asemenea operă de artă – gen numele poetului, anii de viață, câteva rânduri din creația lui… În context, menționăm că Cenaclul literar-muzical „La steaua…” și-a asumat obligația ca, împreună cu membrii săi și admiratorii creației eminesciene, să ducă la bun sfârșit intenția, pe care Liuba Catrinici o poartă în suflet încă din 1989, de când a fost instalat bustul lui Mihai Eminescu în centrul orașului Rezina.
Iată-așa, o ședință de cenaclu a oferit și o lecție de istorie locală, cu loc de manifestare și pentru alți oameni cu inimă mare, care, dezinteresat, fac ce pot pentru comunitate și locuitorii urbei noastre. Oameni, care, cu adevărat înțeleg și apreciază valoarea, asigurând cum pot perpetuarea culturii în timp și spațiu, drept mărturie despre urmele pe acest pământ ale unui popor vrednic, muncitor, ospitalier, poporului, care a putut să dea naștere unui poet, precum Mihai Eminescu.
După ședința cenaclului mulți dintre cei prezenți au rămas să mai discute, să mai colinde, să mai recite din Eminescu, să mai socializeze… Într-un târziu, au mers pe la casele lor, cu sufletul împăcat și cu speranța unor noi asemenea întâlniri de suflet.
Pe final, din partea organizatorilor, mulțumim sincer tuturor celor, care ne-au fost aproape, care s-au implicat în desfășurarea ședinței și care, suntem convinși, ne vor fi alături și pe viitor în procesul de materializare a unor intenții nobile pentru istoria și cultura raionului nostru.
Aculina POPA, membrul Cenaclului literar-muzical „La steaua…”
